Pentru un dialog civilizat

După peste 70 de postări, peste 150.000 de accesări, peste 2.000 de comentarii, lansarea oficială a cărţii şi epuizarea primului tiraj, cred că a venit vremea unor schimbări pe blogul „Răscumpărarea memoriei”.

Consider că mi-am împlinit misiunea de a alcătui o istorie sinceră şi neromanţată a Cultului Penticostal în perioada comunistă. Interesul uriaş arătat faţă de carte arată că această discuţie era necesară. M-am bucurat de susţinerea deschisă a unor personalităţi de prim rang, atât din mediul teologic, cât şi din cel ştiinţific, după cum m-am bucurat şi de intervenţiile celor care au avut critici faţă de demersul acesta, atunci când acestea au fost judicios argumentate şi nu defulări emoţionale.

Din nefericire, există şi oameni fără căpătâi, oameni care nu au curajul să se prezinte şi care nu au deprins încă manierele unui dialog civilizat. Ţipând din răsputeri, repetând aceleaşi mesaje pe alte pagini ale blogului „R.M.” sau ale blogurilor „vecine”, folosind un limbaj suburban sau chiar injurii la adresa partenerilor de dialog, aceştia creează impresia că nu sunt chiar aşa de rătăciţi pe cât vor să pară, ci în mod intenţionat caută să discrediteze orice dialog civilizat. Ei sunt „gaşca lui Vadim” care a venit cu fluiere, banere şi vuvuzele în Parlament, atunci când s-a dat citire raportului Tismăneanu.

În acest context, am decis să limitez comentariile de pe blog conform următoarelor criterii:

  • Comentatorii trebuie să precizeze numele real şi emailul real.
  • Unele comentarii vor fi afişate numai după ce, în urma verificării prealabile a emailului, autorii vor confirma că îşi asumă conţinutul mesajelor postate.
  • Nu vor fi acceptaţi la dialog comentatorii care nu au citit măcar un capitol din carte. În prima postare pe blog, fiecare comentator va trebui să precizeze dacă a citit măcar o parte din carte. Ştiu că astfel se va reduce numărul comentatorilor, dar cred că va creşte calitatea comentariilor.
  • Comentariile trebuie să se refere strict la problema pusă în discuţie.
  • Comentariile care conţin atacuri la persoană şi procese de intenţie vor fi şterse fără nicio avertizare prealabilă.
  • Dialogul este binevenit, însă cu respect faţă de partenerii de dialog.

În speranța unui dialog constructiv și util,

Vasilică Croitor

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

17 răspunsuri la Pentru un dialog civilizat

  1. Pana nu am citit in cartea RM , nu am stiut de problemele pe care le-a avut fr. Mircea Detesan ( Turda) cu securitatea. Ce frumos fr. Vasilica , ca ai incheiat capitolul ,, Biruitori pana la moarte ” ( i) cu biruinta pe care fr. Mircea a avut-o in fata organelor represive ale securitatii , refuzandsa devina informator . A fost batut si chinuit , dar nu a acceptat ,, slujba” lui Iuda , si chiar daca de la Militie si pana la domiciliul dansului facea pe jos in mod normal 15 minute , acum , dupa loviturile aplicate ( intai in talpile picioarelor) pe tot corpul , a strabatut drumul spre casa in 3 ore , o bucata din drum parcurgandu-l in genunchi din cauza durerilor .
    De curand ne-a vizitat biserica , Dumnezeu sa-l binecuvanteze !

  2. Nelu B. zice:

    As zice ca sunt tanar la 29 de ani si cred ca aceasta carte mi-a facut bine. Extrem de mult bine. Nu am realizat cat de bine se poate organiza diavolul si cum isi poate continua lucrarea prin „scuze”.

    Numele si oamenii din carte nu ma impresioneaza atat de mult cat faptele in sine si cursul acestora. Stim cu totii ca va urma o vreme in care credinta va fi testata si cel rau se va autoproclama rege pe pamant. Prin intermediul acestei carti stiu ca nu va face mai putin decat a facut.

    Am vazut cum credinciosii gasesc acuze pentru publicarea acestei carti. Pe acestia incerc sa ii retin ca nu cumva sa ii consider modele. Totusi dupa rationamenul lor, greselile lui David nu ar fi trebuit sa apars in Biblir. Daca ei ar fi fost de fata la formarea canonului Biblic ar fi scos unele paragrafe si sunt sigur ca ar fi avut rationament logic:
    „- cum putem lasa ca originea lui Isus, David, un rege sa fie preacuvar? Cum poate Salvatorul Lumii sa aiba la origini un om care a curvit? Isus fiul lui David, ar fi stricat sansele ca Isus sa fie crezut”.
    Totusi Biblia mentioneaza fara mila. Stau sa ma gandesc de ce apare in Biblie ca Isus ar fi spus unui ucenic de seama: „Inapoia mea satan-o”? Oameni acestia care discretiteaza cartea cred ca ar fi considerat caci aceste cuvinte nu ar trebui sa apara in canon, ar discredita apistolele lui. Poate chiar si pe ceilalti.

    Cartea face si rau, dar raul pe care il face se datoreaza pacatului nu cartii in sine. Aici intervine massmedia si altii care se linistesc acum ca nici la penticostali nu e mantuire. Dar acum sa fim seriosi: credeti ca acesti oameni ar face fata provocarii antihristului?

    Sincer am trait putin in comunism, stau sa ma gandesc acum ce a fost in capul parintilor sa imi dea Biblia sa o dau la invatatoare? Si cand aceasta a zis ca Biblia e o carte pentru copii, mama m-a pus sa ii duc si o Biblie pentru copii.

    Cred ca cei tineri au sansa sa se ancoreze in Isus realizand subtilitatea luptei diavolului.

  3. Liviu G. zice:

    Joi seara am avut ocazia sa-l ascult predicand „life” pe fr. Ioan Mihalas. M-a impresionat ca a predicat doar Cuvantul lui Dumnezeu, prezentand Sfanta Treime in toata splendoarea ei, despre el , omul ce a suferit pentru Hristos…nimic. Un respect deosebit pentru cei care si-au marturisit pacatele si s-au lasat de ele, de altfel ca si David traiesc cu constiinta incarcata. Din pacate, unii nici in al 12-lea ceas nu vor sa-si recunoasca vina, ei care propovaduiesc adevarul, indeamna pe altii la marturisire, lepadare de pacat. Cata dreptate are Biblia,

    Este adevarat caci cartea aduce si tulburare, dar din pacate putini sunt cei care inteleg rostul celor scrise in ea, inceputurile credintei in tara noastra cu greutati, persecutii, esecuri si realizari intampinate si de primii crestini. Din pacate din vremi stravechi au fost vanzatori, oameni care au fost inselati de diavol ( unele fapte ale lor le avem scrise pe paginile Bibliei ) acceptand vanzarea, altii nu. Dar mai trist e pentru cei care vazand ca au fost inselati au continuat sa-si vanda fratii (unii chiar si astazi), nu vor sa se lase de pacatul acesta, nici sa-l marturiseasca.

    Acum inca mai e har, putem avea un nou inceput fara compromisuri cu adevarati oameni ai lui Dumnezeu care sa ne calauzeasca in tot adevarul Scripturii. Celor care contesta cele scrise in carte, incerc sa le arat si partea buna, ca trebuie sa ne curatim ca prin foc astfel sa vedem stralucirea aurului curat…

  4. Incognito I zice:

    Frate Croitor….nu considerati ca necesara o stipulare referitoare la lungimea comentariilor? Se preteaza ca participantii pe blog sa-si sintetizeze, pe cat posibil, ideile si mai ales argumentele aduse.
    Conditia de a fi citit macar un capitol din RM, trebuia pusa cu mai mult timp in urma, ba chiar de la lansarea blogului. Mi se pare ca vine cam tarziu si e in totala contradictie cu faptul ca doar acum s-a epuizat primul tiraj de carte. Dar atata timp cat blogul asigura interesul fata de carte ar fi fost , o atare conditie, ceva de genul …….
    ” hai sa-mi tai singur craca de sub picioare ! ”
    Cronologia : blog, lansarea cartii si conditia citirii mi se pare putin ciudata, precum mi se pare si absenta lui vaisamar. Ne-am obisnuit cu el ca de-acum ne chiar lipseste.
    Sper ca nu si-a incheiat mandatul?
    Si ca o nota pozitiva , felicit RM ca si carte, pentru reusita de a constientiza Pastori ca Fratele Petru L. de rezultatele „solemnitatii” noastre impuse si mai apoi adoptate benevol.

    • Incongnito I,
      Te rog sa te prezinți cu numele real, pentru ca in viitor nu vor fi acceptate postările tale. Am lăsat acest mesaj pentru că într-adevăr solicită clarificări necesare.
      1. Tirajul 1 s-a epuizat. IERI A IEȘIT AL DOILEA TIRAJ, AȘA CĂ AVEM CARTEA PENTRU CEI INTERESAȚI.
      2. Blogul a avut rolul de a pregăti lansarea cărții, așa că era normal să fie deschis cu 40 de zile înainte de lansare. De acum însă, având cartea la dispoziţia tuturor celor interesaţi, nu are rost să mai dăm curs părerilor celor care nu au citit cartea (cineva chiar azi în scria că nu a citit cartea, dar este împotriva ei 🙂
      3. Vaișamar intervine când are timpul și plăcerea să o facă.
      4. Petrică Lascău a știut foarte bine care erau realitățile din România, și de aceea a fost normal și logic să salute o carte care documenta ceea ce el a trăit ani îndelungați în țară.

  5. Si eu felicit aparitia cărţii frate Vasilică,
    pe blogul meu am ţinut atent evidenţa evenimentelor referitoare la RM.
    Postarea cu care ne întâmpini acum vine din inima ta de păstor, un păstor care este atent cu cei din jur şi la cei din jur. Şi eu, ca si Vasimasar (Emanuel), tu şi poate alţii, am primit comentarii negative ca susţinător al RM. Deşii nu sunt penticostal consider că viitorul poate fi binecuvântat numai după o împăcare cu trecutul! Ai pornit pe calea aceasta Vasilică, ai luat un steag şi l-ai înălţat, acum dacă tu dai înapoi şi ceilalţi pe vor urma!
    Incă odată felicitări pentru lansare şi multe binecuvântări în slujire!

  6. Problema cea mai mare care se ridica si nu am vazut-o tratata nicaieri, este legatura spirituala care este pe Cultul Penticostal, datorita faptului ca niciodata nu a venit pocainta de pacate. Pacatele s-au facut in masa, pocainta trebuie facuta in masa. Ce vreau sa spun: acelasi duh de control care exista in vremea comunista, acelasi este si azi in bisericile penticostale. Nu s-a schimbat nimic (poate putin, pe ici pe colo…). Din simplu motiv ca nu a exista pocainta. Acele lanturi ale controlului si ale dictaturii centrale se regasesc si azi, dupa 20 de ani de la caderea comunismului. Nu s-a schimbat aproape nimic, chiar daca cei care sunt azi in frunte nu neaparat au fost comunisti sau colaboratori. Pentru ca duhurile nu au treaba cu revolutia. Duhurile au treaba cu pocainta. Si asta nu a existat. Pana nu va veni o pocainta sincera, biserica penticostala va ramane in continuare controlata de oameni si nu de Duhul Sfant. Si asta e cel mai trist lucru. In trebarea e: ce se face mai departe?

  7. Pingback: Răscumpărarea memoriei – Al doilea tiraj « România Evanghelică

  8. Vasile Gabrian zice:

    Vasilica, ma bucur ca ai impus cateva reguli pentru postarea pe blog. Nadajduiesc ca macar acum sa avem parte de un dialog civilizat, pornit si animat de un spirit crestinesc al respectului fata de partenerii de discutie.
    Multimea postarilor facute de cei care nu au citit cartea si au fost gata sa arunce cu piatra (unii au aruncat cu apasarea pe taste!), ma face sa exprim cateva observatii despre felul in care (nu)reusim sa analizam un proiect de anvergura RM.
    1. Aplicarea unei hermeneutici trunchiate, selective si subiective cartii RM – asa cum, vai!, o aplicam si Scripturii uneori – face imposibila perspectiva de ansamblu asupra intelegerii influentei nefaste exercitata de comunism asupra bisericii in general, si penticostale, in special. Aceasta hermeneutica trunchiata a facut ca multe postari sa derapeze incontrolabil in zone de acuzare sau de analizare a unor persoane in locul ideilor sau al faptelor istorice.
    2. Atacul la persoana, jignirile si insinuarile postate de unii dintre cititorii blogului ne arata ca spiritul comunist al desfiintarii persoanei care indrazneste sa gandesca diferit decat o face cel care vorbeste nu a disparut. Pe un blog crestin care dezbate o tema atat de sensibila despre asumarea greselilor si despre pocainta, ar fi de asteptat sa poti citi psalmi de pocainta si lamentatii in locul vulgaritatii, sau cel mult un dialog – fie si mai dur – al ideilor.
    3. E trist ca atat de putine postari au remarcat lucrurile frumoase dezvaluite de RM. Cultul Penticostal in comunism nu a fost caracterizat numai de aspecte ale tradarii. Daca unii sunt ingroziti ca numele lor sau al celor din familie ar putea sa apara pe vreo lista a colaboratorilor cu securitatea, cred ca e timpul sa dorim cu si mai multa pasiune sa ne cunoastem eroii, sa regasim repere de verticalitate si de spiritualitate atat de necesare in acest proces, deloc usor, al asumarii istoriei noastre colective. Cred ca e timpul ca marii nostri eroi, poate de cele mai multe ori anonimi, sa ne inspire la pocainta.
    4. Dupa ce am citit cartea in ordinea paginilor, am pornit la drumul asumarii responsabilitatilor incepand cu finalul cartii. Daca in ciuda influentei demonice pe care comunismul a exercitat-o asupra bisericii au fost totusi oameni care au scris psalmi de biruinta cu vietile lor, ma intreb – si indraznesc sa-i provoc pe cititorii acestui blog la acest efort colectiv de a gasi raspuns – ce facem astazi pentru ca Biserica Penticostala din Romania sa-si recapete vigoarea si dinamismul ce o caracterizau in timpul persecutiei?

    • Lucian Oniga zice:

      Vasile, ca o aplicatie practica la punctele 3 si 4, nu crezi ca ar fi bine sa-l incurajam pe Vasilica sa scrie o carte si despre eroii penticostali anticomunisti? Daca tot s-a repus baza istoriei penticostale intr-o perspectiva corecta, cred ca ar fi necesar sa ne cunoastem mai bine si modelele din trecut. Stiu ca Vasilica s-a referit la cativa dintre ei in R.M., dar o carte biografica cu adevaratii eroi cred ca ar fi extrem de benefica. Resurse se gasesc atat la CNSAS, Dpt. Cultelor, arhivele de la comunitatile penticostale, cat si la eroii in viata sau urmasii acestora. Ce zici?

      • Vasile Gabrian zice:

        Oli, nadajduiesc ca nu vor trece la Domnul toti fratii in varsta care constituie surse autentice de marturii. Imi pare rau ca am pierdut douazeci de ani. Sper sa nu ne mai ia inca pe atatia pornirea la drum. Personal sunt gata sa particip la un astfel de proiect.

  9. pete zice:

    Liviu did you mean live?

  10. Corneliu V zice:

    Sunt din Constanta si il cunosc cat de cat pe fr.Vasilica Croitor. La inceputurile credintei am activat in biserica in care este dansul pastor acum. Intre timp m-am mutat in alta biserica. Si mie mi s-a propus sa colaborez cu securitatea, fiind constrans de un dosar care mi s-a „fabricat” pe nedrept. Ocupam o functie tehnica importanta intr-o intreprndere. Am refuzat si Domnul a purtat de grija.
    Ma bucur pentru aparitia acestei carti. Nu am citit-o pentru ca este cam scumpa
    ca sa o cumpar. Am sa incerc sa o obtin de la un frate care a cumparat-o.
    Am citit in schimb comentarii. Unii considera ca cei care au colaborat cu securitatea
    au facut-o in interesul „lucrarii” si argumneteaza ca asa au supravietuit bisericile
    evanghelice. Intrebarea care o pun acestora este: Cum ar fi aratat Biserica daca ei nu ar fi colaborat? Poate mai saraca material, dar mai bogata spiritual si in mod sigur mai vie. Cred ca este bine ca cei ce au cugetul incarcat, sa marturiseasca si sa se pocaiasca
    inainte ca aceste fapte sa fie „spuse de pe acoperisul caselor”, precum aceasta carte.

  11. Pingback: Top 10 #9 « Claudiunitisor's Blog

  12. Cristina zice:

    Dumnezeu sa va binecuvinteze frate Vasilica! Ma bucur mult ca istoria credintei penticostale s-a scris si e accesibila tuturor. Am citit cartea si ca toti ceilalti am privit din alt unghi acest demers decat inainte. Sunt incredintata ca Dumnezeu te-a ales si te-a pregatit pentru acest proiect si tu ai raspuns chemarii Lui. Multa pace!

  13. elisa zice:

    Doresc sa intru in posesia cartii, ca sa nu comentez in necunostinta de cauza;
    unde se poate cumpara sau comanda?
    Domnul sa ne lumineze si pe noi , ceilalti evanghelici sa curatam ograda, sa scoatem adevarul la lumina.
    Cristian G.spune ceva despre felul in care continuam sa existam; sa ne ajute Dumnezeu sa si TRAIM, adevarul; nu numai sa existam.
    Multa binecuvintare!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s