Tanța de la Cluj – Păcală al pocăiților

În copilărie auzisem despre pățanie lui Tanța de la Cluj, un fel de Păcală al pocăiților, dar le luasem ca pe niște povești din folclor. Am dat joi peste un document în arhiva CNSAS care mi-a demonstrat că Tanța a fost într-adevăr o figură „beton”. Deși împuternicitul îi acuză pe pocăiții cei creduli că îl primesc prin case, documentul de mai jos este de un rarisim penibilism. Creduli fuseseră șefii de la Consiliul local și de la celelalte unități anchetate și muștruluite de Tanța!, în timp ce credincioșii penticostali erau reticenți față de acesta. Circulara Cultului mai bine ar fi fost trimisă la Dom’ Primar…!

–––––––––––––––––––––––

Departamentul Cultelor
Inspector teritorial al jud. Bistrița-Năsăud

Informare
în legătură cu vizita dizidentului penticostal Tanța Vasile în comuna Maieru județul Bistrița-Năsăud.

În data de 30 august 1979, penticostalul disident Tanța Vasile, domiciliat în Cluj-Napoca, a fost arestat de organele de miliție din comuna Maieru, sub stare de arest fiind trimis la Cluj-Napoca. Numitul este cunoscut în foarte multe comunități penticostale mai ales pentru banii luați de la diferiți creduli, cărora le-a promis că le rezolvă diferite probleme. În decursul anilor a făcut multe vizite pe la credincioși penticostali, fiind unul dintre înrăiții dizidenți.

Venind în comuna Maieru a făcut diferite vizite de control la cooperativă, la brutărie, la câteva ateliere de prestație, dându-se drept organ de control al CC al PCR, reușind să se strecoare fără a fi legitimat. Pentru a preîntâmpina legitimarea, se folosea de talonul cu care a trimis la CC al PCR o scrisoare cu confirmare de primire, scrisoare la primirea căreia s-a aplicat și o ștampilă a CC al PCR, cei controlați neinsistând să citească ce anume este pe hârtia cu care se legitima.

În cele din urmă a ajuns „în control” și la Consiliul Popular Comunal, unde a intrat cu întrebări directe: „Pe unde-i primarul, unde-i cutare sau cutare, de ce cutare nu a luat măsuri să mute stația de autobuz, de ce lemnele nu sunt puse în curtea Consiliului, cum de atelierul X lucrează și poluează localitatea fără măsuri de protecție etc.”

Întrebările curgeau fără a se aștepta răspunsul și în cele din urmă a plecat, toți considerând că este vorba un organ de control. Abia în final, când s-a aflat că numitul s-a dus la un penticostal din sat, organele noastre s-au întrebat cine o fi și au început a bănui că este vorba de un impostor, trecând la legitimarea lui și în cele din urmă la legarea și transportarea lui sub stare de arest la Cluj-Napoca.

Din discuțiile avute cu conducători ai comunității din Maieru a Cultului Penticostal a reieșit că pe la comunitate sau pe la conducători ai comunității nu a fost, numitului de mai multă vreme fiindu-i „închisă ușa”, el caută legătura numai cu anumiți membri de la care poate să primească bani, mâncare.

Cazul deschis este încă necunoscut și în jurul lui nu s-a făcut popularizare. Am convenit cu pastorul județean ca din nou să se reia la toate comunitățile și să se prelucreze circulara nr. 42 a uniunii dată în 1979, punctul 5, legat de asemenea persoane care circulă prin comunități cu scopul de a-i jecmăni pe unii membri mai creduli și lipsiți de vigilență.

Inspector pr. teritorial Gheorghe Talpu

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

22 de răspunsuri la Tanța de la Cluj – Păcală al pocăiților

  1. daniel zice:

    Eu am auzit ca Tanta se folosea si de un certificat medical cum ca ar avea probleme la „mansarda”… Oricum avea intrare cam peste tot…

    • Mircea Croitor zice:

      Sunt din Maieru, judetul Bistrita Nasaud si imi aduc aminte de aceasta intamplare cu fratele Tanta de la Cluj din anul 1979, pentru ca parintii mei lucrau la magazinul Metalo-Chimice, si au auzit de la colegii lor de la alte magazine de vizita unui „inspector” care le spunea sa se pregateasca ca dupa el vine un mare control. Sa nu aiba marfa scunsa dupa raft, toata sa fie expusa spre vanzare sa faca curat si altele.

      • Mircea Croitor zice:

        Fratele Tanta stia unde sunt frati si evita acele locuri, nu a vizitat nici un magazin unde erau frati sau surori si nici birourile Cooperativei de Consum unde lucrau doua surori contabile care l-ar fi putut recunoaste. In cele din urma a fost arestat si dus la „Militie” , unde l-au vizitat cateva surori care i-au dus mancare. El i-a salutat cu cuvintele „As vrea ca toti sa fiti ca mine, afara de lanturile acestea” (Faptele Apostolilor 26:29) In cele din urma a fost dus de „sectoristul” de la Cluj, care il avea in grija, la domiciliul fratelui Tanta si predat familiei. Nu l-au batut ci doar l-au retinut pentru ca in buletin avea „ceea ce trebuie” pentru a scapa de probleme grave. Intamplarea este adevarata si cei din Maieru o cunosc, aceasta dovedind inca odata, realitatea lucrurilor scrisa in cartea „Rascumpararea memoriei” scrisa de Vasilica Croitor .

  2. Samuel Benza zice:

    Are cineva vreo „culegere” reala a pataniilor traite de fratele Tanta?

  3. Alex Pop zice:

    Da, fratele Tanta venea destul de des la Maieru. Cind silueta-i inalta aparea in biserica, toti ne bucuram, mai ales noi, copiii. Aveam ocazia sa mai iesim din „tipicul” obisnuit si sa ascultam ceva mai original: un frate sugubat, la ale carui „indemnuri” (i.e. povestioare, peripetii) aveam voie sa ridem.
    Imi rasuna si-acum in minte vocea lui groasa cu care isi prezenta „salutul” – ce consta indeobste in mini-predici, intrerupte de cite-o strofa, doua de cintare.

    C-0 fi avut ceva la „mansarda”, nu stiu.
    Dar stiu ca acest personaj pitoresc are un loc aparte intre amintirile cele mai placute ale copilariei mele, petrecute in acel „cuib al visurilor” de la poalele muntilor Rodnei.

  4. Pingback: 11 postări în Top 100 WP (29.01.2011) « România Evanghelică

  5. sam zice:

    Apropo de circulare comice, a apărut una și la noi în școală, eram în clasa a 7-a. În circulară care a fost citită în fața clasei solemn elevii erau anunțați că în zonă sunt doi predicatori care fac propagandă religioasă. Partea comică a fost că unul din cei doi eram …chiar eu. Celălalt era un personaj foarte cunoscut, apare și în Răscumpărarea Memoriei.
    Am dedus că cel care a redactat textul nu a fost atent la redactarea numelui folosindu-l pe-al meu în loc de cel al tatălui meu.
    Ciudat e că efectul a fost invers decât cel scontat, eu fiind mândru de…onoare 🙂

  6. Pingback: 4 postări în Top 10 WP (29.01.2011) « România Evanghelică

  7. Edelweib zice:

    O fi avand fratele farmecul lui dar tot impostor ramane nu?…in articol se pare ca sunt acuzati mai degraba naivii de prin primarii decat impostura „fratelui”, ce ti-e si cu subiectivismul asta…

  8. pete zice:

    O fi fost Tanta Pacala dar nu a fost turnator si nu i-a fost rusine de evanghelie si i-a iubit pe frati nu i-a turnat

  9. dadatroll zice:

    Cum adica nu sti daca avea ceva probleme la mansarda. Pai tu nu sti ca pe vremea comunistilor naveai voie sai mansarda. Ca nici casa nuti dadea voie. Decat daca era mai mica si nu vroia sa se faca blocuri acolo. Caltfel nu.

  10. Vasile Gabrian zice:

    L-am cunoscut personal pe fratele Tanta. Imi amintesc de vizitele pe care le facea in biserica din satul copilariei, apoi in biserica nr 1 pe vremea aceeea, in Oradea, precum si de vizitele facute in familia noastra.
    Din pacate astazi imaginea fratelui Tanta este asociata mai mult cu aceea a unui crestin cam excentric, decat cu aceea a unui credincios iubitor de frati si de Dumnezeu. Imi este greu sa uit marturiile pe care ni le impartasea despre felul in care Dumnezeu lucra (e adevarat, uneori intr-un mod care scandaliza orice paradigma) prin el intr-o perioada in care marturia publica era tot mai rara. De asemenea, imi amintesc rugaciunea si cantarea cu lacrimi si cu pasiune, precum si impartasirea Evangheliei intr-un mod simplu, dar plin de putere.
    Daca avea ceva la mansarda? Cu siguranta, da! Avea o mansarda plina de iubire pentru Domnul si pentru frati! Stia din memorie sute de versete biblice, sute de cantari, avea in orice moment un cuvant de incurajare si de zidire. Mi-as dori crestini cu astfel de mansarde!
    Daca imi amintesc bine, ultima data l-am intalnit la o conferinta organizata de SPMCR la Baile Felix, prin 1997 sau 1998. A venit neinvitat, impreuna cu un grup de frati din Valea Jiului cu care s-a intalnit pe tren si de care nu s-a mai despartit cand a auzit unde mergeau. In timpul conferintei ne-a impartasit, cu lacrimi si cu zambete, in acelasi timp, o intamplare prin care a trecut. L-a arestat militia pentru ca predica Evanghelia intr-un spatiu public si l-a dus la sectie. In timp ce astepta sa fie interogat si sa dea cu subsemnatul (ce diferenta sa dai cu subsemnatul in astfel de situatii sau sa te duci personal sa o faci!!! – dar asta e alta poveste), i-a spus militianului care-l pazea ca are la el un revolver. Militianul l-a chemat imediat pe superiorul sau, iar acesta i-a cerut fr Tanta, cu un ton mai blajin acum, sa-i arate revolverul. Fratele Tanta a scos din buzunarul hainei un Nou testament si i-a spus: Aceasta este arma mea, si sa va bucurati ca nu am la mine o Biblie, ca aia (Biblia) ar fi un tun. L-au lasat liber, spunand cu compatimire: saracul om. Si-a incheiat marturia la conferinta spunand (citez din memorie): Sa nu va fie rusine sa luati cu voi si sa folositi tunul! (referindu-se la Biblie).

  11. Prieten fiind cu tatăl meu, fratele Tanţa venea în familia noastră ca de fiecare dată: pe neaşteptate. Ascultam cu mare curiozitate mărturiile făcute de el, am avut harul să-l acompaniez la orga bisericii când venea la Beclean. Îmi amintesc de două din cântările care le cânta aproape de fiecare dată:
    „Şarpele cel vechi ce se cheamă satan va fi zdrobit şi legat….”
    iar a doua cântare era:
    „Acceleratul vine ce merge către cer…”
    Cânta cu o voce puternică, pe la mijlocul cântării se oprea şi spunea: „Cântă mă, că ţ-a prinde bine!!!!” Avea dreptate…

  12. Fibi Ticlea zice:

    Chiar ma gandeam, nu de mult, la Fratele Tanta, cum venea la biserica noastra din Someseni-Cluj. Ma intrebam de multe ori – oare intr-adevar era (behind the scenes) un credincios adevarat. A facut pe bolundul de multe ori – zicea el – ca asa a scapat din mina autoritatilor. Mi-aduc aminte de o poveste a lui, cum spunea ca a facut pe nebunul: si-a intors bicicleta cu capul in jos, i-a invartit roata si zicea ca vorbeste la telefon „Alo, cerul?” in timp ce-l intervievau, zicea el, ceva autoritati, ca sa-l inchida iar. Si asa a scapat de ei – zicea ca au spus cei ce-l cercetau „lasati-l, mai, nu vedeti ca-i nebun!”
    Asta Dumnezeu stie daca a fost nebun pentru Hristos, sau a facut pe nebunul. Mi-ar place sa aud ceva concret si din partea lui si a familiei lui (inainte de-a trage o concluzie)
    Oricum, Nelu Tanta, fiul lui de la Biserica Baptista Manastur Cluj, avea o memorie rara. Recita capitole intregi din Biblie, pe de rost – cu punct si virgula. Imi amintesc ca la noi in Someseni-Cluj a recitat integral capitoul unu din Matei.
    Dumnezeu sa ne faca, sa ne tina, nebuni pentru El pe toti cei care nu suntem.
    Vom afla mai tarziu daca a fost un „Pacala al pocaitilor” ori un pocait al pacalitilor, ori daca a intrat (s-a lasat sa fie tarat) in lumea nebunilor ca sa ajunga intr-adevar nebun pentru Cristos. Comandamentul fratelui Tanta a fost: „Duceti-va si faceti ucenici din toate Neamurile…”
    Fiecare om are istoria lui – un roman – care al unora este citit mai devreme, al altora mai tarziu, iar al altora nu este publicat, ramane necitit !
    Sa ne rugam, sa facem mijlociri pentru „tot felul de oameni”; s-avem rabdare. Prin rabdarea noastra ne vom castiga sufletele si prin intelepciune vom castiga suflete!
    „Asa sa ne ajute Dumnezeu!”
    Fibi Ticlea, Los Angeles

  13. david zice:

    Nu stiu daca a fost nebun ?Una stiu venea la biserica si avea o mare placere sa predice si sa cinte ,ne invata cintari noi si te facea sa il asculti toata seara /ziua.Ce am observat insa:atunci cind nu era bagat in seama cerea o cintare,inainte de a cinta predica si apoi cinta.Sa nu uitam nu vorbea lucruri rele ,dar conducatori de biserica/program nu aveau timp pentru ei si nu il foloseau, atunci era un pic de problema nu se mai oprea. Dar daca stiai sa lucrezi cu el era bine.
    p.s pentru autorul articolului:caci i-am descoperit pe tradatori….undeva se accepta,dar sa ii mai descoperim si pe acei pe care uni ii considera nebuni sau chear sint nu vad rostul….

  14. Tanta, Teofil zice:

    În data de 30 August la orele 6 dimineata dupa o viata de peste 95 de ani, cel care a fost tatal meu si fratele vostru in Domnul a plecat acasa. A slujit Domnului peste 70 de ani, fiind un pionier al credintei penticostale si unul care a dus zaduful zilei. A fost cu evanghelia prin vaile si muntii Romaniei, fiind cunoscut de multi frati atit din tara cit si din diaspora romana. Sint de peste 20 de ani in Germania si inca aproape cu toti fratii cu care ma intilnesc spun ca l-au cu-noscut personal fiind la multi in casa si avind amintiri placute cu el. A fost un om plin de ravna pentru cauza evangheliei, intr-o vreme cind putini erau aceea care nu s-au aliniat vechiului regim. De multe ori a avut de suferit chiar din partea asazisilor frati sus pusi cu care era deseori in conflict datorita faptului ca el nu asculta de oameni ci de Acela caruia ii slujea. A fost un nebun pentru Christos. Din pilda lucratorilor in vie stim caci toti care au lucrat in vie vor primi aceasi rasplata. Sa faca Domnul sa avem cu totii acea rasplata care ne-o pregateste Domnul ISUS si toti aceia care vor fi iubit venirea Lui sa-si duca lupta cea buna a credintei pina la capat.
    La revedere tata!

  15. Paul zice:

    Și eu îmi amintesc de Fr. Tanța. Eram tânăr, dar tatăl me ne-a spus că a fost cu el în „misiune” cînd era tânăr. I-au prins pe amândoi și iau interogat. Tata a scăpat cu ceva palme, pe fratele Tanța l-au bătut cu cizmele în cap. Asta trebuie să fi fost cam prin anii 60, probabil înainte de a mă naște eu.

  16. ana karpa zice:

    duminica(20.12.2015) mi sau rascolit o Gramada de amintiri, venisera in vizita sora mea cu sotul si ink in frate scump si drag, (fiul fratelui Tanta) un adevarat izvor de apa…. am ramas inmarmurita de felul in care ne plimba prin scriptura fara a intoarc vreo fila… nea indemnat sa invat si noi capitole din Biblie ca ne va prinde bine si multe, multe amintiri… Una din intamplari ce ñu o voi uita pana voi inchide ochii a fost cu privire la fratele Tanta m-am pus sa caut pe internet versurile cantarii ” acceleratul vine..”; se intampla in urma cu vreo 50 añi poate si mai bine, era Iarna in pragul sarbatorilor de iarna ( craciun dupa stilul vechi, ianuarie; familia noastra una umila cu multi copiii, tatal meu veteran de razboi si invalid de o mana) iar in curtea noastra ingrase doi frati sau trei frati, unul din ei era si fratele Tanta, intinsese Maná sa dea pacea Domnului tatalui meu si ii pusese in mana niste bani, si spusese „asta e de la Tata, má trimis sa ti aduc” eu, copil fiind am ramas socata ca un frate asa batran sa aibe tata. atat am vrut sa amintesc… ca era un om cu adevarat calauzit de Domnul . astept ziua cand sa il reintalnesc. mult har si pace la toti

  17. Theophil Tanza-Sinn zice:

    Tanta Teofil spune

    Pe data de 12 februarie 2016, dupa o lunga lucrare in campul evangheliei pe cand se afla in chemarea pe care i-a dat-o Domnul de a propovadui cuvantul la timp si ne la timp, o Biblie vie, a plecat acasa si fratele meu NELU TANTA bun cunoscator al Cuvantului. A cutreierat pana la revolutie tara in lung si-n lat precum tatal meu Fratele Tanta, iar dupa si in afara tarii in Europa si America unde a indemnat pe frati sa studieze Cuvintul care este singurul care ne leaga impreuna si de CER!
    A trecut si de granitele denominatiunilor care inca ne mai despart, el numindu-se un penticostalo baptist dupa evanghelie. Ma intreb cine va prelua lucrarea lui de memorare a Cuvantului? Domnul sa ridice intre noi oameni iubitori ai Cuvantului caci nu se stie daca nu ni se vor lua vreodata Bibliile si atunci noi va trebui sa fim EPISTOLELE VII vazute si citite de toti oamenii. Se afla cu Cuvantul la datorie, la coarnele plugului, undeva in sudul nedestelenit al Romaniei cand Domnul dupa o scurta suferinta i-a spus: tu suie-te aici, ti-ai sfarsit alergarea, ai pazit credinta, de acum te asteapta cununa pe care ti-o va da Domnul in ziua aceea si nu numai tie, ci tuturor ce vor fi iubit venirea LUI.

    La revedere scumpul meu frate

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s