„Puteai să refuzi colaborarea cu Securitatea fără să păţeşti nimic grav”

Vă semnalez următorul interviu din Evz: ION CARAMITRU: „Puteai să refuzi colaborarea cu Securitatea fără să păţeşti nimic grav”.

Şi mi-a propus, fără nici un fel de perdea, să mă duc la Cioiu acasă şi tot ce vorbesc în casă să-i raportez lui. I-am zis că nu fac asta, apoi am avut inspiraţia să merg la Cioiu să-i spun. „Aoleu, zice, şi mie mi-a zis să fac acelaşi lucru cu tine”. Atunci l-am convins pe Cioiu să mergem împreună la Cristescu să-l pocim pentru că ne pusese să ne turnăm unul pe altul. L-am luat tare şi nu a mai apucat să zică decât că a glumit. Aşa am scăpat.

. . . . . . . . . . .

A doua încercare de recrutare a dv. de către Securitate când a fost? 
A fost după ce am intrat la „Bulandra”, prin 67 sau 68, de data asta cu un tertip, care este descris şi în dosarul meu. Am primit un telefon prin care mi s-a propus să lucrez la un film care urma să se facă în Studioul de film al Armatei. Şi mi-au dat rendez-vous la Miliţie, pe Eforie. Era acolo un tip rubicond care mi-a zis că de fapt mă chemase la Securitate pentru că m-au studiat şi au constatat că sunt actor de perspectivă, că vorbesc limbi străine şi alte laude. Că ţara are nevoie de mine, că trebuie luptat împotriva duşmanului de clasă şi alte chestii de genul ăsta. Îmi făceam scenarii în cap cum să refuz.

Dar el a făcut o greşeală de tactică. Mi-a întins o hârtie pentru a o semna. „Păi nu vreau”, am zis. „Vă daţi seama ce înseamnă asta?” „Păi dacă sunt aşa cum m-aţi prezentat, dacă vine duşmanul de clasă, vin eu să vă spun. Mă jigniţi dacă îmi cereţi să semnez un angajament”. De maniera asta am scăpat, iar comportamentul meu apare descris în dosar prin raportul făcut de ofiţer superiorilor. A treia oară a fost o chestie banală, aş zice.

În 1989, trebuia să merg în Anglia invitat de Societatea Poeţilor Britanici, la împlinirea a 100 de ani de la moartea lui Eminescu, la manifestările UNESCO. La Barbicane Centre urma să recit Eminescu în română şi engleză. Deşi invitaţia venise pe linie oficială, şi pe linie diplomatică, şi prin Consiliul Educaţiei şi Culturii Socialiste nu mi-au dat voie să plec. Eram obişnuit cu chestiile astea. Societatea a decvis suspendarea acţiunii în aşteptare mea şi a făcut presiuni diplomatice. Am primit paşaportul la începutul lui decembrie.

Înainte de plecare, m-au chemat la Casa Scânteii să-mi dea paşaportul, dar cu condiţia să fac un raport cu tot ce s-a întâmplat acolo când mă întorc. Eu am zis că nu vreau paşaportul, că nu mai plec. Până la urmă mi-au dat aşa drumul.

Mai multe citiți în articolul din Evenimentul Zilei.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

11 răspunsuri la „Puteai să refuzi colaborarea cu Securitatea fără să păţeşti nimic grav”

  1. mike o. spune:

    Sunt categoric de acord cu faptul ca puteai sa refuzi colaborarea cu Securitatea fara costuri prea mari.
    Eu personal am trecut prin aceasta situatie si nu mi s-a intimplat mare lucru, in afara ca n-am fost lasat sa-mi continui studiile si mi-am pierdut jobul.Dar Dumnezeu n-a ramas dator pentru micul gest pe care l-am facut pentru El.PDetalii despre aceasta situatie se pot gasi in cartea ,,Hidden Destination” by, Ross Brenn”mentionata in cartea RM.Se pare totusi ca cei mai multii au colaborat cu Securitatea pentru beneficii personale(poziti,bani,studi,etc..)
    Ce trist, cit a valorat ISUS pentru ei?Aceleasi motive (lipsa smereniei si credintei reale in D-zeu)pentru care nici astazi cind ar putea sa-si rezolve problema, n-o fac.Smerenia este o floare rara.De fapt cine credem noi ca o sa fie cei ce vor intreba;N-am facut eu, cutare si cutare lucru, iar raspunsul va fi, plecati?Ce bine ar fi sa se trezeasca toti acestiea, pina sa fie prea tirziu.
    Domnul sa aibe mila.God bless you all.

    • Vali Horlescu spune:

      Sa nu fii lasat sa-ti continui studiile si sa fii data afara din servici, nu-i putin lucru.
      Slava Domnului pentru oamenii care spun ca n-au platit un pret prea mare refuzand colaborarea cu securitatea in ciuda faptului ca li s-au intamplat astfel de lucruri.

      • mike o. spune:

        Draga frate Horlescu
        Comparind cea ce eu am platit pentru Cristos cu ceea ce alti au platit (puscarie, moarte etc.)si uni inca platesc si-n ziua de astazi (in alte tari ale lumi) eu chiar ca, consider un lucru foarte mic.Dar asa cum am mentionat si-n postarea anterioara, D-zeu nu s-a lasat dator.S-a meritat.Cei ce n-au fost gata sa plateasca nimic, nici nu stiu ce au pierdut.Este extraordinar sa-l cunosti pe D-zeu in asemenea situatii si cu totul altceva sa-l cunosti doar din auzite.God bless you all.

    • Dragă Mike, ar fi bine dacă ar citi mărturia ta cei care se amăgesc cu ideea că prin colaborare „au salvat Biserica”.

      • mike o. spune:

        Draga Vasilica
        Sincer sa fiu, am tot ezitat sa aduc in discutie situatia prin care eu am trecut, fiindca o consideram destul de neinsemnata, comparativ cu ce am vazut ca au patimit alti mentionati in cartea RM. Ca atare nici in acest moment nu incerc sa ma dau drept exemplu,doar ca am raspuns la provocare facuta de tine prin postare situatiei d-lui Caramitru .Am vrut prin ceea ce mi s-a intimplat mie, sa intaresc si sa dovedesc ca intradevar s-a putut ( cu preturi destul de mici) evita colaborarea cu Securitatea. M-am simtit rusinat de faptul ca un om mai putin credincios (din punctul nostru de vedere), ne-a dat un exemplu formidabil. Eu chiar cred ca cei mai multi au colaborat cu Securitatea, pentru beneficii personale. Se poate vedea, ca nici astazi cei mai multi dintre ei (care inca sunt in viata) nu pot renunta la beneficiile (dobindite cu pretul mintuiri lor) din acele timpuri.
        Dumnezeu sa aiba mila de ei si de noi toti sa-i putem fi martori demni de numele frumos pe care-l purtam.God bless you all.

  2. alin spune:

    miile de oameni care au murit in inchisorile comunismului dovedesc contrariul. a, ca a mai fost cate unul care a refuzat si totusi nu a patit nimic, nu dovedeste ca puteai refuza fara sa patesti nimic.

  3. Pingback: 12 postări în Top 100 WP (29.04.2011) « România Evanghelică

  4. Lidie Lup spune:

    Da , se putea sa refuzi colaborarea cu securitatea fara sa ti se intimple nimic rau, dar erai lipsit de beneficiile materiale si de epoleti. O spun din experienta personala.
    Numai integritatea si corectitudinea putea sa te scape de evenimentele neplacute care puteau sa ti se intimple in urma contactului cu Securitatea.

  5. Alin are dreptate,

    Situatia era diferita dela un caz la altul, dela o zona la alta. Eu sunt unul care am reusit sa ma feresc de „colaborare”, dar nu a fost intelepciunea mea. Am avut harul ca prin calauzirea Duhului Sfant, sa pot sa-mi continui lucrarea de slujire, in ciuda acelui sistem draconic, parca Cineva i-mi „soptea” pe unde sa ma duc, cum si ce sa vorbesc.
    Adevarul e ca de pe la inceputul anilor 80, situatia s-a mai „imblanzit”(romania avea
    nevoie de avantajele occidentului), dar in general vorbind, ceice nu cunosc personal acea perioada, s-au nu au fost implicati in lucrarea spirituala, e greu sa-si dea seama cat de fioroasa a fost aceasta „fiara” (comunismul atheist), si cate „capete” avea.
    Sa fim buni, si sa multumim lui Dumnezeu pentru libertatea de acum. GBY

  6. opris victor spune:

    puteai sa refuzi sa colaborezi cu securitatea si sa nu patesti nimic grav ,dar nu puteai sa accepti si sa nu patesti nimic.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s