A fost sau n-a fost? Despre Congresul de la Timișoara, 2006 (2)

Motivul pentru care această serie de postări va fi mai amplă, și am început cu o poveste de viață – degringolada care a urmat după Revoluție – este acela că fiecare confuzie are la bază niște cauze precise. Confuziile, mai ales în societățile postcomuniste, nu sunt întâmplătoare, ci sunt planificate, fiindcă servesc unui scop.

Întrebările cu care se frământă în ultima vreme consilierii noștri provesc momentul în care, la Timișoara, fiecare membru al Consiliului Bisericesc a trebuit să declare care a fost natura relației sale cu Securitatea comunistă. Problema este că în prezent circulă o sumedenie de versiuni cu privire la ceea ce s-a întâmplat acolo. Au fost trei întrebări? A fost numai una? A fost vreo întrebare? Ce a declarat X? Dar ce a spus Y? A fost sau n-a fost?

Nu voi încerca să răspund în această postare la vreuna dintre aceste întrebări, fiindcă avem mai întâi nevoie să clarificăm o altă problemă de fond, anume problema spinoasă a procedurilor.

Cum este posibil ca la un ditamai Congres național, un eveniment care are loc de regulă la 4 ani, când este chemată toată suflarea conducerii penticostale din țără, să fie totul tratat atât de superficial? Cum este posibil ca după cinci ani să ne bazăm pe păreri, pe opinii personale, pe amintiri șterse? Nu s-a înregistrat video, audio și nici măcar nu s-a consemnat în registrele de procese verbale un rezumat al discuțiilor purtate pe tema colaborării! Afirm aceasta pe baza răspunsului primit la Comitetul Executiv al Cultului, în februarie 2011. Nu există nicio consemnare de la Congresul de la Timișoara, un document oficial care să ateste parcursul discuțiilor și deciziile luate cu privire la colaborarea cu Securitatea.

Această situație convine celor care vor să manipuleze. Este calea cea mai facilă prin care se pot apoi răsturna deciziile neconsemnate. Astfel nu se poate verifica nimic, nu se poate urmări ducerea la îndeplinire a deciziilor, nu poate fi nimeni tras la răspundere. De exemplu:

1. Consilierii prezenți au trecut pe la microfon și au dat declarații verbale. Însă unii consilieri, puțini, au lipsit de la Timișoara. Pe ei cine i-a întrebat? Nu este corect ca 30 de consilieri să fie puși să declare solemn, iar alți 2-3 să nu fie întrebați, ei să participe la ședințele ulterioare de parcă nimic nu s-a întâmplat.

2. Apoi, ce s-a întâmplat în decursul a 5 ani cu persoanele care nu au dat răspunsuri satisfăcătoare? A existat o încercare de elucidare a relației lor cu Securitatea? Sau a fost doar o plimbare a consilierilor pe la microfon pentru a dezamorsa o situație care risca să ducă pentru prima oară la elucidarea trecutului nostru?

3. Nefiind înregistrate discuțiile, devine atât de simplu pentru un președinte de zi să promită Congresului exact ceea ce trebuie să audă sala pentru a se liniști: vom face o comisie imediat după alegeri și vom rezolva problema. Au trecut 5 ani și jumătate, și singurul lucru cu care ne-am procopsit după Timișoara este o întrebare: „A fost sau n-a fost?”

Eu zic că, totuși, a fost.

Va urma

Anunțuri
Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

30 de răspunsuri la A fost sau n-a fost? Despre Congresul de la Timișoara, 2006 (2)

  1. PETRU BERARU zice:

    rugacine rezolva tote pin credita.

  2. fr. Gheorghe zice:

    Nu vreau sa dau nume ca de.. acum se odihneste cel in cauza (dar ucenici lui traesc) acest frate in Timisoara in timpul revolutiei zicea in biserica:
    Fratilor mergeti in pace acasa sa nu va alaturati huliganilor de pe strazi noi nu avem ce cauta la revolutie sau la vreo demonstratie.
    Dupa ce o trecut revolutia in vizita in California de la amvon zice :
    Fratii nostri in Timisoara au fost curajosi au esti pe strzi au participat la revoutie;
    Iar din biserica a fost fratii care au strigat : Taci si stai jos mincinosule.
    Fratii din Timisoara aveau rude in California si stiau adevarul.

  3. JIN zice:

    Daca ne comparam cu o societate cu anumite valori,mie i-mi este rusine! Am trait in Timisoara,aproape 40 de ani,am fost socat sa constat ca dupa 1989,nu s-a schimbat nimic! Doar apelativul „tovarase”, cu cel de „domnule”! Dureros! Si au continuat sa „sape” sub cei care, fiind mai inteligenti,i-au „mirosit”! Au continuat sa „lucreze” pe altii,prin agentii sub-acoperire din occident,adica din Bisericile din Occident! Capusa traieste împarateste, pe oaie! Ei traiesc, pe spinarea Bisecii! Biblia, spune ca cine le zice „bun venit”, se face partas cu ei! (ll Ioan,11) Dar cine le pune bani in punga?Ignoranta, este un pacat mare! Astept sa iasa,urmatoarea editie,a R.M.

    • Mai fratilor,

      Inteleg ca se pune intrebarea, „a fost sau n-a fost”, dar eu i-mi pun intrebarea, daca o mare parte din cei prezenti acolo (presupun) s-ar fi ridicat si ar fi spus: „da am colaborat cu securitatea, asa a fost situatia, n-am putut altfel”, i-ati fi iertat din inima? Ma indoiesc , pentru-ca cunosc „spiritul neiertator al romanului” (iert dar nu uit – ceea ce de fapt inseamna „nu” )

      For God’s sake, iertati-i, si aruncati in „marea uitarii ” greselile lor, asa cum si El a facut cu pacatele noastre. Candva fr. Vasilica ne-a vorbit de exemplul celor din Rwanda, cum s-au iertat unii pe altii si au lasat in urma trecutul si spiritul razbunator. Suntem noi mai jos decat acei crestini din Africa? Eu ma tem ca suntem in situatia celui despre care ne-a vorbit Domnul Hristos, cind il stringea de gat pe tovarasul lui zicand „plateste-mi ce-mi esti dator…” uitind ca lui i s-a iertat o datorie mult, mult mai mare…..

      Si eu am avut de suferit din cauza sistemului comunist, dar acum cind „sfarsitul” este atit de aproape, cand lumea din jurul nostru devine tot mai corupta, si milioane de suflete alearga „orbeste” spre prapastia iadului, nu ar tebui sa ne concentram energia si resursele pentru salvarea celor pierduti din jurul nostru ?

      Rugati-va mai mult, si ginditi-va la astea !

      Al vostru frate si tovaras de slujba dela New York.

      • mike o zice:

        Draga frate Matasaru
        Suna bine ce spune-ti.Dar pe cine sa iertam, fiindca din cite stiu eu nimeni nu si-a cerut iertare.
        God bless you all.

        • Draga Mike,

          Cu un om cu „bun simtz” ca tine, i-mi place sa discut.
          Tu ai spus „din cate stiu eu, nimeni nu si-a cerut iertare”…… In primul rind noi nu stim exact realitatea asa cum o vede Dumnezeu. Nu stim exact gradul de vinovatie. Nu stim daca acea persoana si-a cerut iertare s-au nu, adica daca si-a rezolvat sau nu problema dintre el si D-zeu. Datorita acestor multe necunoscute, nu cred ca e gresit sa iertam (trecutul !) si sa lasam judecata in mana Domnului. Isus ne-a invatat sa practicam ceea ce spunem in rugaciune: „si ne iarta noua greselile noastre, precum iertam si noi celor ce ne-au gresit”. Nu e neaparat nevoie sa-si ceara iertare (dela noi ). Oamenii aceia rai si batjocoritori din jurul crucii nu si-au cerut iertare, si totusi El in timp ce suferea cumplit, i-a privit cu compatimire zicand „Tata iarta-i ca nu stiu ce fac”.

          Cu multi, multi ani in urma, prietenul nostru bun, fr. Caraman , canta o cantare care suna cam asa:

          ” Ca n-ai iertat vei plange-odata
          Dar n-ai sa plangi c-ai prea iertat”

          [Frate Vasilica, i-ti multumesc pentru postare. Vad ca accepti si persoane care vad lucrurile si „din alt unghi” (ca mine) , ceea ce este un lucru nobil si care impune respect ] GBY

  4. Pettrusu zice:

    Tovarase de slujba Matasarul, […..]. Putem noi lasa turmele la cheremul lupilor din stane?. Lupii trebuie identificati pentru ai putea ajuta sa se pocaiasca si sa devina oi, altfel ne omoara tot cei viu si treaz in turme!!!. Vad ca va preocupa mai mult lupii decat oile. Ce sunteti Lup sau Oaie?. Aveti de grija ca cei ce seamana se aduna.

  5. pete zice:

    Fr. Vasilica esti acuzat de Mia pe blogul lui fr. Ionescu caci ai fost la Peniel si nu ai luat nici o atitudine impotriva la scenetele de dansuri ce sa-u petrecut acolo ai vreo explicatie ? sau agreezi ?

    • Mia vorbește fără să gândească, din păcate. Faptul că a pus un comentariu despre mine pe un alt blog, fără să mă abordeze pe mine mai întâi, face parte din arsenalul și logica promovată de securistii care au umplut netul: putem acorda tot felul de circumstanțe atenunante pentru vânzarea de frați, însă celelalte slăbiciuni le acuzăm cu „mânie proletară”. Lui Mia nu aveam de ce să îi dau răspuns, avem valori și principii diferite. În opinia sa, colaborarea liderilor cu Securitatea, chiar răsplătită cu bani, a fost pentru „cauza Evnangheliei”.

      Cu privire la faptul că aș fi asistat la scenetă, este o minciună și o dezinformare, după cum am spus, în stil securist. Eu am plecat în acea zi din Oradea la amiază, pentru a-l duce pe pastorul Colin Dye la Budapesta. Am revenit seara, la o oră după ce se încheiase toată conferința, și atunci am aflat de incident, chiar de la lierii Peniel. Erau foarte supărați de ceea ce s-a întâmplat și discutau în mod serios incidentul. Țin minte că unul dintre membrii fondatori mi-a spus că a ieșit din sală, plecând chiar de pe primul rând. Nu a fost ceva plăcut pentru ei, și după câte îi cunosc, niciunul dintre ei nu ar fi încuviințat o asemenea pantomimă. Nu știam cât de deocheată fusese sceneta, dar m-am lămurit curând când am văzut deja pe situl Peniel comunicatul. Nefiind în bordul Peniel nu am luat parte la discuțiile ulterioare.

      De ce nu au luat măsuri imediat? Este o întrebare bună, dar nu și simplă. Într-o sală cu 3.000 de oameni, cu un bord care nu era așezat la masă să delibereze o astfel de decizie, era destul de dificil ca moderatorul serii să ia hotărârea de unul singur. Există și în cadrul Peniel, ca în orice altă organizație, niște mecanisme după care se iau deciziile.

      În final, trebuie să precizez că dacă va face cineva comparație între comunicatul Peniel și Komunikatul cu care Cultul se spăla pe mâini, în două-trei rânduri penibile, de o istorie de 45 de ani încărcată cu evenimente nefericite, atunci se va vedea o diferență de la cel la pământ. Ei nu se scuză, nu bagatelizează momentul, nu fac politică. Atât viteza de reacție, cât și verticalitatea comunicatului emis de bordul Peniel sunt de apreciat.

      • CLARIFICARE
        Comentatorul Mia a trimis mai multe comentarii prin care încearcă să asocieze situația Peniel de proiectul Răscumpărarea memoriei. Una din metodele folosite este de asociere a pastorilor prezenți (vreodată) la întrunirile Peniel și ceea ce s-a întâmplat la Oradea. Datorită volumului extrem de mare de comentarii (din care am publicat doar ceva mai mult de jumătate) mi-a scăpat acest comentariu pe care l-am publicat inadvertent. Dintre comentariile pe care nu le-am acceptat, o mare majoritate sunt împotriva a ceea ce s-a petrecut la conferința Peniel dar cu atacuri la persoane individuale. O altă problemă a fost că – probabil tot inadvertent – câteva zeci de comentarii au luat automat drumul spam-ului, fiind necesară redirecționarea lor în spațiul public. De asemenea, aproape toată moderarea acestor comentarii am făcut-o pe iPhone printre picături.
        Demersul meu nu are de-a face cu Răscumpărarea memoriei, un proiect pe care îl susțin și nici cu pastorul Vasilică Croitor care ne-a vizitat biserica și a fost bine primit la noi.
        Prin urmare am… moderat comentariul în cauză.
        Mulțumesc.

        • Nu e nicio problemă că a apărut acel comentariu. Mia are o misiune în blogosferă și și-o îndeplinește bine…

        • Vali Horlescu zice:

          Va multumesc si eu si va felicit pentru clarificare si moderarea comentariilor unor „Mii” de pe blogul dumneavoastra.
          Astept sa va multumesc si sa va felicit si pentru moderarea propriului dumnavoastra titlu de post : PENIEL – ORADEA, 2011: UN FESTIVAL AL ………….., precum si a licentei lexicale: peniebil.
          As aprecia daca nu as mai vedea acest titlu pe blogul dumneavoastra si as aprecia si mai mult daca v-ati cere iertare de la cei care prin acest titplu si prin comentariile dumneavoastra i-ati categorisit in mod injust.

      • Paul zice:

        Mia este prietenul meu, vă rog să vorbiţi frumos cu el :)) Iertaţi-l că este anti Răscumpărarea Memoriei şi anti Vasilică Croitor. Face o adevărată campanie anti RM şi anti V.C. , dar din păcate fără succes. Am vorbit de multe ori cu el, l-am sfătuit, l-am mai şi mustrat că altfel nu se putea…, dar el a hotărât, să „voteze” tot cu comuniştii/securiştii. :))
        Nici cum nu vrea şi nu face nici un efort în sensul acesta să înţeleagă că unii pastori din timpul regimului comunist au fost colaboratori cu securitatea. Nu vrea să creadă că unii pastori au fost mici securişti, cu toate că argumentele care confirmă aceasta sunt de necombătut.
        Poate se va schimba, de aceea puţină îngăduinţă vă rog. :))

        • În cazul unora mai aștept să își ceară iertare, mai las să treacă puțin timp să îi iert, mai cer ajutor de sus când nu reușesc, dar în cazul lui Mia lucrurile sunt simple. Am setat automat opțiunea cu iertarea lui Mia pe „On” și orice ar zice are iertarea din plin. Nu am să spun de ce, fiindcă nu o să mă ierte el. 🙂

  6. pete zice:

    Fr. Vasilica vrei sa dai un raspuns la comentariul lui Mia de pe blogul lui fr ionescu?

    • Anul trecut, in primavara, am participat la o conferinta „Peniel” la Tg. Mures.
      Ma mir de ceeace s-a intimplat la Oradea, pentru-ca eu am ramas cu o impresie buna ascultind mesajele si indemnuri bune si sanatoase date tinerilor. Muzica era mai „stil american”, dar eu sunt obisnuit cu asta, si pot sa va spun ca mi-a placut.(desi oameni de virsta mea puteai sa-i numeri pe degete ) Cat despre acele dansuri lumesti, (la Oradea ) sunt de acord cu ceice s-au ofensat. Asa ceva trebuie sa fie de „neimaginat” in zidirea spirituala a bisericii.Este curios cum s-a putut strecura „vrajmasul” fara ca strajerii (nu ma refer la miscarea „strajerii”) sa-l descopere, poate au adormit……Totusi, sa nu lasam ca Deavolul sa aiba un succes si mai mare, si sa distuga aceasta lucrare care a fost o binecuvintare pentru multi. Sa ne rugam pentru liderii dela Peniel sa-si revina din acest „tsunami”, si pe viitor sa fie mai atenti !

      )

      • Alin Cristea zice:

        Domnule Ștefan J. Mătăsaru,
        […]
        „Cei ce s-au ofensat” (ne ofensăm de orice, oricînd, oricum?) folosesc, în mod mizerabil, un incident pentru a face din țîntar armăsar, mai exact din purice un elefant pe care văd că-l călăriți acum și dumneavoastră.

        Dacă doriți ca „Deavolul” să nu aibă un succes mai mare, atunci feriți-vă de ceea ce vi se pare rău.

        Mie mi se pare minciuna ca fiind ceva RĂU! De fapt minciuna stă la baza RĂULUI!

        Chestiunea la care vă referiți nu e nici un „tsumani” pentru liderii Peniel, care și-au cîștigat respectul nostru fie măcar și pentru faptul că au dat a doua zi comunicatul prin care și-au asumat responsabilitatea pentru incident.

        Mai degrabă e un „tsumani” pentru penticostali în general, și pentru unii dintre pastorii lor bloggeri.
        […]
        Păcat că penticostalii nu au învățat din istoria gafelor baptiștilor pe Internet.

        • Domnule Alin,

          E adevarat ca ceeace s-a intimplat la Oradea a fost un „tsunami” si pentru penticostali in general. Sti dece ? Pentru-ca noi penticostalii am fost invatati ca paralel cu darurile spirituale trebuie sa traim si o viata sfanta cu un CUGET CURAT . Acolo au fost mii de tineri (copii), si D-l Hristos a spus: „oricine va face sa pacatuiasca pe unul din acesti micuti care cred in Mine, ar fi mai de folos sa i se atirne de gat o piatra mare de moara si sa fie inecat in adincul marii” Cu alte cuvinte problema e f. serioasa, dar pentru vremurile acestea cand vedem in jur un „potop de desfrau” ,(cum spune Ap. Petru) s-ar parea ca asa ceva e un „purece” s-au un „tantar” ……
          Dv. a-ti spus ca cei dela Peniel „si-au asumat raspunderea”. Ma bucur de asta si ma rog ca ei sa dovedeasca credinciosie si seriozitate, iar lucrarea spirituala pe care o fac in mijlocul tinerilor sa fie „fara cusur”.

  7. Pingback: Un comentariu pe blogul lui Vasilică Croitor « România Evanghelică

  8. pete zice:

    Fr Vasilica cred ca ar fii bine sa-l opresti pe Alin sa mai scrie pentru felul vulgar de exprimare la adresa lui Lascau „[…]’ nu cred ca un asemenea individ merita atentie

  9. Alin Cristea zice:

    Domnule Ștefan J. Mătăsaru,

    Eu nu m-am referit la evenimentul de la Oradea ca fiind un „tsunami”, ci la demersul public al lui Cristian Ionescu în legătură cu Peniel.

    Dacă Vasilică Croitor nu ar fi șters din comentariul meu, se putea lesne înțelege lucrul acesta: ce se întîmplă ACUM (nu ce s-a întîmplat atunci, la Oradea) este o pată pe obrazul penticostalilor români.

    Așadar discuția a urcat la un alt nivel și la o astfel de discuție din mediul confesional evanghelic PUBLIC ar trebui să participe persoane publice.

    Numele meu (cu care comentez pe bloguri) este Alin Cristea, nu Alin.

  10. pete zice:

    eu am redat ce a sris el pentru ca nu eram sigur daca ai citit comentatiul cer scuze

  11. XX zice:

    fr. Vasilica te rog sa-mi raspunzi de cit timp a fost bolnav fr zubascu pentru ca niki pop a mentionat in biserica la un meeting fratesc ca a avut anul trecut in august o lucrare ca toti care au participat la RM vor fii aspru pedepsiti si vezi doamne s-a si implinit din cite stiu eu el era bolnav cu mult inainte te intreb caci as numai sa fiu sigur si data viitoare sa-l atentionez
    a fost intrebat despre adeverinta de cnsas si a zis ca ei vor fii desfintati si nu mai elibereaza nimic

    • Vali Horlescu zice:

      Din ce spuneti, mi se pare ca, N.P. ,alias PICU EMIL & POPESCU, confunda „lucrarea” cu dorinta personala si incearca sa-i impresioneze si pe altii. Totusi, e bine ca se afla si un frate lucid prin preajma lui.
      Adevarul este adevar N.P. a fost botezat de securitate cu doua nume, chiar daca CNSAS se va desfiinta.

    • Este totalmente fals ce spune NP.
      1. Zubascu era bolnav cu mult inainte de publicarea cartii. Dovada este si cartea pe care a scris-o in timpul suferintei: Poveste de moarte. Viata de om.
      2. CNSAS elibereaza adeverinte mai mult ca inainte. Nici vorba sa se desfiinteze CNSAS (vrabia mălai visează).

  12. pete zice:

    Alin tu te ofensezi ca nu ti se adreseaza cu numele intreg dar tu cind il trimiti pe fr.Lascau sa manince de la toillet suna frumos din partea unui om educat ca tine ? Rusine.

  13. Alin Cristea zice:

    1. Vasilică Croitor, eu nu mă trag de șireturi cu Pete, nu-l cunosc și consider de datoria administratorului acestui spațiu public să medieze astfel de situații. Mă numesc Alin Cristea, așa mă semnez în la comentarii și așa solicit să fiu numit.

    2. După cum știi, chestiunea aceasta a apelării publice prin prenume și nume am susținut-o încă de acum cîțiva ani, pe lista de discuții Masa Rotundă, și NU doar în legătură cu persoana mea. Așadar, intervenția ignobilă a comentatorului anonim Pete nu are consistență ideatică. Ca să nu mai vorbesc de faptul că nu de ofuscare e vorba aici (nu prea am eu timp de ofuscare, și asta știi!).

    3. Nu este adevărat că eu l-aș fi trimis pe Petru Lascău sau pe altcineva la „să mănînce de la toillet” – aceasta este o deformare a ideii pe care o conține expresia pe care dorește comentatorul anonim Pete să o incrimineze.

    4. Rușine să-i fie comentatorului Pete pentru cele 3 chestiuni inutil menționate. Rușine să-ți fie și ție, Vasilică Croitor, pentru că ai afișat un astfel de comentariu. Lista Mahalalelor Evanghelice se pare că se lungește de la săptămînă la săptămînă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s