Guest post – Cristi Șoimaru

Cristi Șoimaru este păstorul Bisericii Interanționale din București, membru în bordul Peniel. Azi a trimis un comentariu mai lung, cât o postare… astfel că l-am preluat aici.

Citind diversele comentarii si postari ce au aparut in aceste zile pe acest blog (ca si pe altele) mi-am amintit de o regula pe care ai introdus-o asta toamna pe blog-ul tau dupa lansarea cartii “Rascumpararea Memoriei”. Ca si in acel context, si acum cand se discuta pe marginea lucrarii Peniel poate ar fi bine ca cei care-si exprima pareri pe acest subiect sa precizeze daca au participat la anumite evenimente Peniel sau daca isi bazeaza opiniile doar pe lucruri auzite de la altii sau, si mai grav, doar pe presupuneri si paralele fortate.

Propun asta din perspectiva unui lider Peniel care a participat la majoritatea evenimentelor Peniel care sunt acum dezbatute si criticate. De multe ori, citind anumite critici si pareri imi venea sa ma intreb ceva de genul: “Oare oamenii acestia vorbesc despre aceleasi evenimente la care am participat si eu?” sau “Cum poate fi realitatea atat de distorsionata de oameni care se revendica de la Cristos?”.

In contextul actualelor discutii si atacuri pe marginea acestui subiect, exprim si eu cateva opinii si remarci. Precizez ca e practic imposibil, chiar si printr-o postare mai lunga, sa faci o evaluare completa si echitabila a unei lucrari care are asemenea amploare, istorie si impact. Indiferent care sunt parerile si opinia despre lucrarea Peniel, anumite lucruri (inclusiv amploarea, istoria si impactul) nu pot fi negate, desi fiecare poate sa le critice si sa le dea propia interpretare. Dar sa revin la remarcile ce vreau sa le impartasesc:

1. Consider si cred ca lucrarea Peniel s-a nascut din inima lui Dumnezeu si a avut parte in toti acesti ani de Favoarea si Protectia Lui. Desi in pregatirea si desfasurarea evenimentelor Peniel s-au investit multe planuri, repetitii, slujire si eforturi insotite de post si rugaciune, totusi multe din lucrurile pozitive – restaurare, mantuire, incurajare, imputernicire cereasca si dedicare spre lucrare – care s-au intamplat in vietile a mii de participanti nu poate fi explicat decat prin Favoarea, Ungerea si Harul divin pe care Dumnezeu, in mod suveran (si nu prin meritele noastre) le-a revarsat in aceste evenimente.

2. Chiar si avand in vedere cele impartasite la punctul 1, e bine sa intelegem ca in orice lucrare in care si oamenii au o influenta/responsabilitate apar si momente si aspecte care sunt “mai mult sau mai putin imperfecte”. Mai ales ca fundatia Peniel face o slujire incepand cu vara lui 1995, in acesti 16 ani s-au intamplat si anumite greseli si imperfectiuni. Faza cu dansul indecent de la conferinta de la Oradea este cea mai mare greseala pe care noi, ca organizatori, am facut-o in acesti ani. Noi am fost intristati, profund mahniti si dezamagiti de acest episod nedorit chiar daca multi s-au grabit sa ne puna eticheta de “falsi”, “mincinosi”, “prefacuti”, si “politicianisti prin premeditare” atunci cand imediat, prin comunicatul din 17 aprilie, am impartasit regretul si ne-am cerut iertare. In urma acestui scandal sunt multi care doresc ca lucrarea Peniel sa inceteze. As spune chiar ca unii abia asteptau un astfel de prilej si iata ca, prin neatentia noastra, li s-a dat “apa la moara” pentru aceste atacuri/cereri extreme. E dreptul lor sa-si exprime parerea, chiar daca adeseori o fac prin postari, comentarii si comunicate care, in analiza mea, sunt pline de rautati, critici distructive, fracturi logice si exprimari neprincipiale.

3. Fundatia Peniel a ales ca in implinirea misiunii sale – proclamarea, trairea si modelarea Evangheliei – sa foloseasca si abordari si metode care sunt controversate in anumite cercuri evanghelice romane. Ma refer la abordari si metode cum ar fi: organizarea de tabere de tineret in munti, folosirea unor stiluri diverse de muzica inclusiv cele cu accente de rock sau folosirea de pantomime/scenete pentru a ilustra anumite invataturi sau realitati. Plecand de la o anumita interpretare a unor pasaje biblice si de la practica unor biserici (felul in care unii au primit si preluat practici crestine) multi evanghelici romani se opun conceptual si radical acestor tipuri de abordari. Eu le respect parerea si ethos-ul personal, chiar daca nu le impartasesc. Ar fi interesant de observat ca multi din acesti lideri (care acum critica dur aceste abordari), la randul lor au fost criticati sever de unii din generatia anterioara de conducatorii de bisericii din anii ’60-’70 pentru ca s-au indepartat de “linia adevarata a credintei” prin faptul ca au permis intrarea in “adunare” a instrumentelor, a cravatelor, a ceasurilor la mana sau pentru ca “merg la mare” si au televizoare in casa. Ca sa avem o lentila istorica mai larga ar fi bine ne amintim ca multe dintre cantarile si genurile muzicale care sunt larg acceptate in bisericile de astazi (inclusiv de criticii severi de acum) au fost controversate si chiar refuzate de multe biserici acum cateva secole atunci cand au fost (re-)introduse in practica bisericilor (de exemplu cantarile in comun sau folosirea orgilor). Desi trebuie sa le respectam parerea si felul in care aleg sa si-o exprime, consider ca e folositor sa nu se caute sa se impuna si altora aceasta perspectiva, mai ales ca la nivelul bisericilor evanghelice pe scara globala (inclusiv printre cele de orientare penticostala) gandirea si practica asumata de cei care resping aceste abordari (care acum critica multe din practicile Peniel) nu este impartasita de marea majoritate a acestor biserici. Si in aceasta privinta unii vor zice ca ei de fapt sunt adevarata “ramasita” a Bisericii care pastreaza credinta adevarata. Fiecare are dreptul la opinia sa.

4. Ca si celelalte situatii/controverse ce au “explodat in blogosfera/comunitatea evanghelica romana” in ultimul an, si episodul “dansul de la Peniel” ne-a aratat cu prisosinta multe din slabiciunile si lipsurile care nu ne deosebesc de majoritatea societatii romanesti (desi noi mereu cautam sa ne diferentiem conceptual si practic fata de majoritate). Ma refer la urmatoarele practici: a. abordarea unui conflict/greseli prin exagerari, extreme si modalitati inadecvate in loc sa folosim modelul si invatatura Domnului Isus (conform cu Matei 5: 23-26 si Matei 18:15-17); b. folosirea neadevarurilor, jignirilor si prejudecatilor pe post de argumente; c. nu ne ascultam (citim cu atentie), ci tindem se avem monologuri paralele (postari si comentarii care nu cauta nici un punct comun); d. ruperea unor fapte si citate din contextul originar. Consider ca aceste practici conduc la lipsa unui dialog real si la crearea unei atmosfere care mai degraba duce la confuzie si dezbinare.

5. E normal sa apara si pareri diferite pe marginea anumitor situatii si abordari. E de inteles de ce in astfel de divergente si controverse se consuma timp, cuvinte si energie. Totusi cred ca e bine sa fim mai degraba concentrati pe lucrurile esentiale (implinirea Marii Porunci si a Marii Trimiteri) si sa cautam punctele si prioritatile comune si nu doar punctele divergente.

Se pare ca acest comentariu s-a transformat intr-un “guest post”, dar nu am reusit sa fiu mai scurt in exprimarea acestor remarci. Multumesc pentru intelegere.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

7 răspunsuri la Guest post – Cristi Șoimaru

  1. ungandbun spune:

    Dragă Vasilică, urmăresc evenimentele care se desfăşoară în jurul mişcării PENIEL şi sincer nu am prea vrut să comentez, dar deja sunt atâţia care îşi dau cu părerea în totală necunoştinţă de cauză, de acea te rog primeşte un comentariu pe care l-am postat în data de 22 iunie pe blogul lui Dyo.
    Urmăresc de ceva timp fenomenul incendiar din ultima vreme numit Peniel – Oradea. Sincer nu am vrut să intervin pănă acum pentru că nu am dorit să intru în polemică cu nimeni, dar sincer astăzi am simţit că ceva din interior mă împinge să fac acest lucru de a-mi spune şi eu părerea despre conferinţele Peniel. Nu am ales să comentez nici pe blogul Popas pentru suflet şi nici pe blogul România Evanghelică pentru a încerca să rămân echidistant, şi atunci am ales blogul lui Dio Bodiu. Îţi mulţumesc Dio pentru găzduire.
    În anul 2007 am fost organizatorul conferinţei Peniel la Arad, a fost prima conferinţă Peniel la care am participat (surse din cadrul conducerii Peniel au spus că a fost o conferinţă de referinţă pentru ei), şi pot să vă spun că la acea conferinţă am simţit cu adevărat prezenţa lui Dumnezeu, atât în mesajele păstorilor Sami Tuţac, Lazăr Gog sau Vladimir Pustan, cât şi în închinarea tinerilor. Este adevărat şi atunci poate ca şi acum la Oradea şi eu am trăit o dezamăgire, dar atunci am fost dezamăgit de unii păstorii care au fot în sală pentru că au decis ca atunci cand platforma a fost plină de tineri în lacrimi care doreau să-şi dedice sau sa-şi rededice viaţa lui Dumnezeu şi când pastorul Gog sau Pustan i-a rugat pe păstorii din sală o parte dintre aceştia au preferat să rămână comozi pe scaune în frunte cu vicepreşedintele CP. Sincer atunci am plâns… câţiva păstori mi-au spus după terminarea conferinţei câ au mustrări de conştiinţă că nu au coborât pe platformă să se roage împreună cu acei tineri şi că au preferat să se uite la cei din conducere şi să stea pe scaun.
    Revenind acum la ce a fost la Oradea, am văzut şi eu înregistrarea de pe youtube, nu vreau să spun eu acum şi aici dacă a fost păcat sau dacă nu a fost păcat acea pantomină, dar dacă conducerea Peniel prin vocea lui Oli Oniga şi-au cerut scuze public pentru acel incident, au luat şi unele măsuri în cadrul organizaţiei Peniel nu cred că trebuie să continuăm să fim aşa de acizi şi să condamnăm tot ce s-a făcut bun păna acum la Peniel. Cred că duhul blândeţii trebuie să ne caracterizeze pe fiecare dintre noi şi mai ales pe unii pastori care trebuie să fie un exemplu. Este uşor să aruncăm cu pietre, să denigrăm dar este mai greu să încurajăm să zidim să apreciem. Scumpii mei hai să lăsăm pietrele jos şi să le folosim pentru fundaţie nu să aruncăm cu ele unii în alţii. Vă doresc tuturor numai bine.
    Dio, încă o dată mulţumesc pentru găzduire.
    Ps. Mulţumesc Vaslilică pentru găzduire🙂

  2. Spre rușinea mea mărturisesc ca nu știam prea multe despre Peniel.

    Îmi trecuse, ce-i drept, pe langa urechi dar cugetam ca e o tabără de tineret ca alte jde tabere din fiecare an. De când cu „scandalul” am aflat mai multe despre Peniel decât auzisem in toti anii de când exista mișcarea. Si nu pot pot sa va spun decât: „ – Felicitări fratilor, dati-i inainte!”

    Nu stiu, inclin sa cred ca si daca ati fi platit sute de mii de euro nu aveati atata publicitate cat v-a facut trupa aceea de pantomima. Frumos ar fi sa le multumiti. Lor si lui Dan Puric. Conducerea Peniel ar trebui de asemenea sa multumeasca printr-un comunicat tuturor pastorilor care au scris pe blogurile lor (de bine sau de rau), intregului Comitet Executiv pentru intreruperea unilaterala a colaborarii (ce recomandare mai buna ati fi putut primi?), tuturor celor care au comentat cu patos.

    Vi s-a facut o reclama ce n-ati avut voi de cand ati pornit lucrarea…

    Ati putut, cu ocazia asta, sa faceti o retrospectiva a întregii slujiri, bilanturi, reușite…ati publicat pe net, s-a citit. Daca mi-ati fi trimis mie in mail o retrospectiva a lucrarii voastre ar fi intrat direct in spam si, in cel mai bun caz, as fi citit plictisit trei randuri.

    Dar dupa cum este scris: „N-aduce anul ce-aduce ceasul”.

    Eu, unul, in urma informatiilor primite, voi recomanda cu caldura tuturor tinerilor din Biserica noastra: „ – Mergeti la Peniel dragi tineri, acolo va-intalniti cu Domnul!”.

  3. Pingback: 3 postări în Top 10 WP (09.07.2011) « România Evanghelică

  4. nick damian spune:

    ca va cereti iertare pentru ce sa intimplat la oradea pentru ca multi se simt ofensati sau ispititi e ok dar ca acesti tineri au gresit nu prea vad ( sa nu ma luati gresti am 56 de ani deci am prins si perioada cind nu aveam voie sa am freza sau ceas ) acesti tineri simt ca asa se bucura in credinta lor e ok de fapt acolo se intilnesc sa-si exprime bucuria lor in ce cred si cum traiesc nu intodeauna facem lucruri spre slava lui d-zeu le fac si pentru bucuria ca traiesc o viata cu d-zeu si va asigur eu ca acesti tineri care azi topaiesc si danseaza pentru fericirea lor pentru emotia lor iti veti vedea dupa experiente grele in viata devenind maturi si avind o relatie de invidiat cu creatorul lor
    eu personal ma apropii de d-zeu printro muzica profunda corala fara bateri sau chitari sau ritmuri dar e preferinta mea nu e incorect pentru mine sa pretind ca fiecare sa se conformeze la ce cred e placut
    intro slujba fiecare om e diferit in ce simte si cum simte si cum vrea sa se exprime asa ca eu consider ca va cereti iertare pentru ca noi suntem slabi nu pentru ca acesti tineri au gresit
    despre celelalte zvonuri offffff si daca din exagerare ceva e real nu uitati sunt tineri gresesc ei cad ei se ridica datoria noastra e sa ii ajutam
    nick

  5. Remus spune:

    Fr. Croitor,

    ” bord ” are masina si nu conducerea unei Biserici !!! Biserica lui Dumnezeu nu are ” bord de conducere ” ci, niste slujitori care sant pusi mai mari peste popor.

  6. Remus, eu am vorbit de bordul Peniel, nu de conducerea unei biserici. Faptul că în limba română și-a făcut loc cuvântul „bord” ține și de reticiența cu care apelăm la cuvântul „comitet” după perioada comunistă. Totodată, dacă amendezi expresia bord de conducere, atunci trebuie să fii atent și la exprimarea „slujitori care sunt puși mai mari peste popor”. Doamne ferește! Ce zici slujitorii care sun robii tuturor?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s