După schimbările politice din România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) se află în pericol

IICCMER2Noua orânduire a reușit să blocheze activitatea IICCMER. Iată un articol pe această temă din Evenimentul Zilei.

Autor: Andreea Udrea, Preluare din EVZ.

Angajaţii Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) au transmis o scrisoare deschisă conducerii instituţiei prin care au semnalat o serie de evnimente grave petrecute în ultimele luni.

„Subsemnaţii, angajaţi ai Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, vă semnalăm prin intermediul acestei scrisori deschise o serie de evenimente grave care au contribuit la deteriorarea activităţii IICCMER în ultimele luni şi la crearea unei stări conflictuale între angajaţi şi conducerea executivă a Institutului. Vă solicităm încă o dată, prin intermediul acestei scrisori, schimbarea modului de conducere a IICCMER prin elaborarea unei strategii clare şi coerente cu privire la funcţionarea Institutului şi prin promovarea unui climat de lucru fundamentat pe respect faţă de angajaţi, dialog şi colegialitate. De asemenea, menţionăm că cele mai multe dintre problemele semnalate aici au fost expuse conducerii executive într-un memoriu depus la secretariatul IICCMER (nr. 1399/29 august 2012), precum şi în cadrul unei şedinţe (12 noiembrie 2012 transformate de către conducerea executivă a IICCMER într-o şedinţă de înfierare şi ameninţare a angajaţilor), fără ca ele să aibă însă vreun ecou. Este şi motivul pentru care am ales calea scrisorii deschise!”, se arată în scrisoarea deschisă.

Angajaţii IICCMER se plâng de ameninţări şi tratamente discreţionare la adresa lor din partea conducerii, lipsa unei strategii de investigare şi cercetare pe termen mediu şi lung, dar şi lipsa unei strategii manageriale.

Ameninţări şi tratamente discreţionare la adresa angajaţilor. În cadrul şedinţei din 12 noiembrie 2012, solicitată de către 12 angajaţi ai IICCMER, unul din directorii de departament i-a ameninţat cu moartea pe câţiva dintre angajaţi şi i-a jignit sistematic pe toţi cei prezenţi, fără ca dumneavoastră şi niciun alt reprezentant al conducerii executive – în totalitate prezentă la şedinţă – să încerce să îi oprească comportamentul inadecvat. În cadrul aceleiaşi şedinţe, dumneavoastră aţi urlat la subordonaţi şi aţi dat cu pumnul în masă, folosind următoarea sintagmă pentru a vă impune argumentele: „Lucrurile se fac aşa pentru că aşa vreau eu!”. Menţionăm că aceste lucruri au fost consemnate în procesul verbal nr. 2452/ 12.11.2012. De asemenea, de la preluarea conducerii, aţi ţipat în repetate rânduri la angajaţi şi aţi proferat ameninţări, dând dovadă de incapacitate crasă de comunicare, în mod raţional şi non-violent, în situaţii de divergenţă de opinii cu personalul pe care îl conduceţi.

În contextul atmosferei descrise mai sus şi al lipsei unei strategii instituţionale, angajaţilor IICCMER li se solicită extrem de arbitrar îndeplinirea unor sarcini dezechilibrate în raport de timp, resurse şi competenţele specifice ale fiecăruia, într-un soi de delir administrativ care nu ţine cont de profilul principal al acestui institut: investigare şi cercetare! Totodată, experţilor IICCMER le este impusă realizarea unor „evenimente” fără ca aceştia să fie consultaţi în prealabil şi fără ca sarcinile respective să aibă vreo legătură cu proiectele în care sunt implicaţi cercetătorii. Aceste evenimente urmăresc, în opinia noastră, doar crearea unor relaţii personale între unii dintre directorii IICCMER şi diferite instituţii sau fundaţii. Considerăm că prin aceste măsuri, conducerea executivă urmăreşte transformarea cercetătorilor în simpli birocraţi, obligaţi să execute toate dispoziţiile conducerii IICCMER. Un alt exemplu de acest tip este o notă de serviciu prin care unui cercetător i se cerea să organizeze cap-coadă, în mai puţin de 5 zile, un centenar Corneliu Coposu, când abia peste 2 ani se va împlini un veac de la naşterea personalităţii istorie.

În ultimele săptămâni, conducerea IICCMER a cerut rapoarte de activitate în mod discreţionar numai unora dintre angajaţi, în timp ce alţii (inclusiv directori de departament) nu au fost sesizaţi în vreun fel.

Lipsa unei strategii de investigare şi cercetare pe termen mediu şi lung 

De la preluarea conducerii de către noua echipă, în luna mai 2012, nu există niciun plan  de activitate al IICCMER la nivel de investigare sau cercetare. Deşi la puţin timp după preluarea mandatului conducerea IICCMER a anunţat public încadrarea în organigrama instituţiei a unor procurori şi poliţişti cu scopul de a investiga crimele comunismului, nici până la această dată nu a fost trimisă vreo solicitare, în acest sens, către instituţiile competente ale statului. Semnalăm că până în acest moment nu a fost depusă nicio sesizare penală împotriva unor reprezentanţi ai aparatului represiv comunist, deşi prin modificarea HG de organizare şi funcţionare a IICCMER s-a redat instituţiei acest drept.

Mai mult, actuala conducere este inconsecventă în propriile declaraţii. Spre exemplu, în anul 2008, IICCR (vechea instituţie din care provine actualul IICCMER), la iniţiativa fostului preşedinte Marius Oprea şi a actualului preşedinte, Andrei Muraru, a dispus documentarea şi depunerea unei sesizări penale pentru abuzuri săvârşite în timpul regimului comunist împotriva comisarului Moldovan Radu Sandu, la vremea respectivă comandant al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Harghita. În data de 18 octombrie 2012, comisarul-şef Moldovan Radu Sandu a fost numit în funcţia de adjunct al şefului Corpului de Control alMinistrului Administraţiei şi Internelor, iar IICCMER nu a avut nicio reacţie, deşi aceasta ar fi fost normală în lumina sesizării penale din anul 2008.

Din luna mai 2012, Institutul nu a demarat niciun proiect nou de cercetare, evitîndu-se cu bună ştiinţă discutarea unui plan de cercetare pe termen mediu şi lung. Marea majoritate a proiectelor în curs de derulare aparţin vechii conduceri (de ex. Caravana Cinematografică, Arhiva Exilului Românesc, Spectrele lui Dej sau alegerea actualului preşedinte executiv al IICCMER în conducerea Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, etc.) iar cea nouă nu dispune de o strategie şi nu a împărtăşit nici măcar angajaţilor propria viziune despre Institut. În general, activitatea de cercetare este tot mai marginalizată în cadrul IICCMER, munca experţilor în arhive şi biblioteci fiind dispreţuită şi împiedicată sistematic prin înmulţirea solicitărilor birocratice tot mai absurde care îngreunează foarte mult munca de cercetare şi de creaţie. Mai mult, conducerea IICCMER a optat pentru „evenimente-petardă” care să promoveze anumite reţele personale ale actualei conduceri executive, în defavoarea activităţilor de investigare şi cercetare. Aceste exerciţii de imagine – care nu au la bază niciun plan coerent – compromit misiunea de cercetare ştiinţifică şi de investigare a institutului.

De asemenea, este deplorabilă lipsa de reacţie a IICCMER faţă de concluziile raportului CC al PM privind activitatea de cercetare desfăţurată de institut în ultimii doi ani, care menţionau printre altele că „în anul 2010, institutul nu a finalizat niciun proiect de cercetare asupra istoriei regimului comunist iar în 2011 a finalizat unul din cele opt aflate în derulare”. Este o mistificare grosolană, deoarece rapoartele de activitate pe 2010 şi 2011 arată clar activitatea prolifică de cercetare a IICCMER între 2010 – 2011. Această lipsă de reacţie decredibilizează instituţia în ansamblu, afectează potenţialul angajaţilor, jigneşte personalităţi marcante ale lumii academice care au făcut parte din Consiliul Ştiinţitic al IICCMER şi, în cele din urmă, distruge însăşi raţiunea de a fi a Institutului.

Lipsa unei strategii manageriale

Din luna mai 2012, structura IICCMER a suferit modificări prin adoptarea unui nou regulament de organizare şi funcţionare, vechile departamente au fost desfiinţate, fiind înfiinţate altele noi. Timp de 6 luni de zile (mai – noiembrie 2012), angajaţii IICCMER nu au avut fişe de post şi nu au fost repartizaţi în noile departamente. Mai mult, au fost numiţi directori de departament fără portofolii, înainte de stabilirea noii organigrame. În această perioadă, experţii nu aveau/ nu îşi cunoşteau superiorul ierarhic direct, căci pentru nou-numiţii directori nu era specificat şi departamentul pe care erau plătiţi să îl coordoneze, iar doi dintre directorii de departament numiţi în perioada anterioară şi-au dat demisia în urma unor conflicte cu noua coducere. S-a ajuns astfel la evitarea/ desfiinţarea/ ignorarea nivelului intermediar de decizie şi conducere reprezentat de directorii de departament, responsabili de coordonarea activităţii experţilor în conformitate cu profilul şi obiectivele fiecărui departament. Prin urmare, fiecare expert trebuia să facă orice şi oricând, la cea mai mică directivă a oricărui membru al conducerii IICCMER, nemaiţinându-se cont de pregătirea şi calificarea fiecăruia, sau de celelalte proiecte la care respecivul expert lucra. Această situaţie de haos instituţional, propice abuzurilor ierarhice, continuă şi după noiembrie 2012, atunci când a fost făcută distribuirea experţilor şi directorilor pe departamente, fără consultări. În plus, directorii de departament nu au discutat cu experţii fişa de post specifică fiecărui departament.

Stimate domnule preşedinte executiv,
Având în vedere cele menţionate mai sus, vă solicităm elaborarea unei strategii clare de
investigare şi cercetare a IICCMER, a unui plan de management coerent, precum şi schimbarea modului de conducere autoristarist într-unul fundamentat pe comunicare, respect reciproc şi colegialitate, care să ţină seamă de expertiza şi experienţa cercetătorilor IICCMER. CV-urile şi experienţa semnatarilor acestei scrisori sunt un garant al bunelor noastre intenţii, precum şi al interesului nostru pentru promovarea şi afirmarea institutului în plan ştiinţific. Dacă nu vă simţiţi în stare să administraţi corect şi raţional această instituţie, puteţi oricând renunţa şi lăsa locul unor oameni competenţi şi rezonabili din lumea academică românească.

Ca semn al bunelor intenţii ce ne animă, menţionăm că am ales să trimitem această scrisoare deschisă după desfăşurarea alegerilor pentru a nu fi interpretată într-o cheie politică”, arată scrisoarea adresată directorului executvi al IICCMER, Andrei Dan Muraru.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized și etichetat , . Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

4 răspunsuri la După schimbările politice din România, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) se află în pericol

  1. Aradul Evanghelic spune:

    Reblogged this on Aradul Evanghelic.

  2. dumitru muresan spune:

    SA CONDAMNAT CRIMELE COMUNISTE..SI IN ROMANIA.!
    DA STIM ASTA DA ACEST CIRC FACUT DE VLADIM.!
    VORBE VORBE BALA BALA.SI ATAT.ALT CEVA NIMIC.!

  3. Pingback: La Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului continuă degringolada | Răscumpărarea memoriei

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s