Un pastor mărturisește relația cu Securitatea

Am primit astăzi un link spre o pagină a blogului Family To Family. Vă invit să citiți o mărturie foarte interesantă despre o povară pe care încă o poartă mulți, din păcate.

Sunt pastorul X, (încă activ) și doresc să vă mărturisesc faptul că de mult timp, am ceva care mă apasă greu pe suflet. Această povară a devenit aproape de nesuportat, odată cu apariția cărțiiRăscumpararea Memoriei, carte care a provocat atât la nivel individual, cât și colectiv (multe familii și chiar biserici întregi) multe bănuieli și suspiciuni.

anonymous_1

În perioada imediat următoare apariției cărții, oricine era parcă suspect și numele fiecarui pastor putea fi auzit în comentarii și discuții, mai ales al celor care au fost absolvenți ai Seminarului Teologic Penticostal de la București. Cu toate că numele meu n-a fost menționat în Răscumpararea Memoriei, simțem cumva că oamenii își pun unele întrebări privitor la trecutul meu. Începusem să mă gândesc serios cât de departe se va ajunge, și dacă ceea ce mulți au făcut cu zeci de ani în urmă va fi dat pe față. Conștiința începuse să mă mustre ca niciodată și începusem să-mi pierd somnul și liniștea sufletească. Totul a devenit și mai greu de suportat și spaima m-a cuprins la cote nemaisimțite de mine pâna atunci, în momentul în care vicepreședintele N.G. a fost confruntat și dat pe față.

Dar totul a ajuns la apogeu, în ziua în care copiii mei care de-acum sunt destul de maturi, și-au făcut curaj și m-au rugat să stau de vorbă cu ei, fiindcă doresc să discute ceva foarte serios cu mine. Mai erau câteva ore pâna să mă întâlnesc cu ei. Fiindcă tema cărții Răscumpararea Memoriei – Cultul Penticostal în perioada comunistă era un subiect la ordinea zilei, nu mi-a fost foarte greu să-mi dau seama despre ce doresc copiii mei să povestească cu mine. Am început să transpir din senin și am încercat să mă gândesc la o scuză pentru a putea amâna acel moment. De fapt, era vorba de un moment al adevărului.

În sfârșit, timpul a trecut și întâlnirea a avut loc. Ne-am așezat la masă, ne-am uitat unii la alții de parca eram un grup de străini, nu din aceeași familie, și parcă nici unul dintre noi nu avea curajul să înceapă discuția. Se crease o situație deja penibilă, când dintr-o dată, feciorul cel mai mare a spart gheața și a început să vorbească; “Știi tata, toată lumea vorbește despre o carte aparută, Răscumpărarea Memoriei, care deconspiră pe toți păstorii din Cultul Penticostal care au fost colaboratori ai securității. Noi nu dorim să fim puși în situația de-a afla din cărți depre trecutul tău și ne-am gândit să anticipăm și să te întrebăm dacă există motive să avem emoții în ceea ce te privește pe tine, în această problemă.”

De ceea ce-mi era așa de teama, se pare că nu scăpasem, iar acum trebuia să răspund. O tăcere de mormânt s-a așternut la masa noastră, iar cu cât raspunsul meu întârzia să apară, cu atât citeam pe fața copiilor mei o întristare combinată cu uimire, care mă speria de moarte. Îmi dădeam seama că ei așteptau un răspuns rapid și clar (NU!), iar eu nu puteam să dau acel răspuns. Cu ochii plini de lacrimi, cu un efort ieșit din comun, am început să vorbesc și să dau copiilor mei răspunsul, nu neaparat cel așteptat de ei, dar răspunsul adevărat. Și le-am spus cama așa;

“Dragi mei, mi-ar place sa va dau un raspuns scurt si clar, dar din pacate raspunsul meu va fi clar, dar nu scurt. Era iarnă, afară ningea cu fulgi mari, când un telefon (cel mai nenorocit telefon primit vreodată) a sunat și persoana care suna m-a provocat la o întâlnire secretă. Am accepat, fiindcă nu puteam altfel; cel care m-a sunat era un tovarăș de la securitate. Ne-am întâlnit undeva la un subsol, unde am petrecut mai multe ore. Acest domn a fost foarte direct și clar: “Dacă dorești o carieră în domeniul pastorației și vrei să-ți finalizezi școala, tu trebuie să dai o declarație. Nu este mare lucru, dar așa am procedat și procedăm cu toți cei care doresc să devină pastori. Să știi că nu ești nici primul, nici ultimul. Eu o să-ți dictez ce să scrii, iar la urmă doar o semnezi, și vei putea să-ți vezi mai departe de cariera ta.”

Totul suna atât de simplu și banal, încât am început să scriu ceea ce mi se spunea. Totul a durat destul de mult, datorită deselor mele ezitări, fiindcă tot ce mi se dicta să scriu mi se părea împotriva princiipiilor biblice pe care eu încercam să le trăiesc. De fiecare dată cel care-mi dicta mă încuraja spunându-mi că totul va fi bine, iar eu voi putea să ajung să practic ceea ce-mi plăcea în viață. Cea mai mare incurajare o constituia faptul că toți cei care au ajuns în aceaste slujbe au facut acest lucru, fapt pe care cel care îmi dicta, îl repeta  tot mereu. După un timp de aproximativ 2-3 ore, (nu mai știu exact fiindcă nu aveam ceas la mine), mi-a zis că am terminat și singurul lucru care mai trebuie făcut este să semnez, după care sunt liber.

M-am uitat la acest tovarăș, după care l-am rugat să-mi acorde timpul necesar să mai citesc odata ce-am scris. Am început să citesc, iar la un moment dat m-am speriat de cele scrise, am început să plâng și i-am spus pe un ton categoric, ca nu voi semna această scrisoare, indiferent dacă voi ajunge vreodata pastor, sau nu. Am plecat rapid din acea încapere, fără să semnez, dar înainte să mă depărtez destul de acest tovarăș, am reușit să îl aud spunând urmatorul lucru: Chiar dacă nu ai semnat, tot ceea ce este scris, a fost scris de tine și poate fi folosit și fără semnătura ta. Trebuie să vă mărturisec, dragii mei, faptul că acele cuvinte m-au urmărit toți acești ani și am fost de multe ori santajat cu acea scrisoare. Vreau să vă spun că n-am făcut nici un rău mare vreunui frate sau coleg, dar inima mi-a fost totdeuna neliniștită.”

Tăcerea a pus din nou stăpânire peste noi toți, dar nu pentru mult timp, fiindcă unul dintre băieții mei s-a ridicat în picioare și a venit spre mine. Pentru un moment am crezut ca l-am dezamăgit atât de tare încât dorește să plece fără să mai discutăm nimic, dar nu era așa; el venea înspre mine, și cu lacrimi în ochi m-a îmbrățișat și mi-a soptit la ureche – am simțit că din toata inima – un ,,Te iubesc tată” cum nu l-am mai simțit niciodata pâna atunci.

Au urmat și ceilalți, care au procedat tot la fel. A fost pentru prima data, dupa multi ani, când am simțit că inima începe să se mai liniștească. Timpul a trecut, și în toată perioada care urmat, până în prezent, familia mea a dat dovadă de o dragoste ieșită din comun față de mine, lucru care m-a ajutat să înțeleg ce înseamnă să îți mărturisești păcatele, chiar dacă uneori o faci că n-ai avut incotro.

Vazind cât de bine mi-a prins aceasta mărturisire față de familia mea, și gândindu-mă cât de aproape este venirea Domnului, m-am gândit să fac și pasul doi, trimițând această mărturie către dumneavoastră, chiar dacă deocamdată sub anonimat. Vă rog să mă ajutați în rugăciune, să pot face și următorul pas, și să pot să fac publică această mărturisire, pentru a putea să-mi câștig deplin liniștea sufletească, pentru a-l aștepta pe Domnul Isus să vină fără nici o emoție, ci dimpotrivă plin de bucurie.

Am ales blogul dumneavoastră pentru a posta această mărturisire, în primul rând datorită faptului că pe 3 dintre membrii bordului acestei misiuni îi cunosc și sunt convins că mă vor ajuta în rugăciuni sincere pentru eliberarea mea de frică, pentru a putea face și pasul următor, în drumul meu spre eliberare deplină.

În al doilea rând, am văzut că misiunea Family to Family se ocupă de recuperarea celor mai de jos persoane (chiar și criminali), și știu că numai oamenii care îi iubesc pe cei păcătoși cu o inimă plină de dragoste, pot să facă ceea ce faceti voi.

Mulțumesc anticipat pentru faptul că îmi veți publica această mărturisire și pentru că mă veți purta în rugăciunile dumneavoastră.

Cu deosebită considerație,

Pastor, X.

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

41 de răspunsuri la Un pastor mărturisește relația cu Securitatea

  1. Alex Pop spune:

    Dupa o astfel de marturisire (care, vrind ne-vrind m-a facut sa lacrimez) iertarea devine un lucru foarte usor. Fratele in cauza, chiar daca n-a avut pina acum curajul s-o spuna public, e pe drumul cel bun.

    • Esti al treilea de la care aud astazi referinta la lacrimi, iar mesajul nu e postat decat de cateva ore. Mă bucur că reacția credincioșilor este aceasta. Poate a venit vremea…?

      • Gabriel spune:

        poate ca a venit vremea… dar cum ramane cu „cuiele” ? Cum ramane cu functia din conducere?Sa nu uitam un lucru: Petru s-a lepadat de Hristos, dar nu el l-a tradat. Iuda l-a tradat pe Hristos si s-a spanzurat. Intr-adevar noi nu suntem Hristos, desi ca in alta parte crestinii cand erau prigoniti de Saul, Domnul Isus se identifica cu ei. Parerea mea ar fi ca astfel de colaboratori pot primii iertarea de la Dumnezeu, dar sa mai aiba functii in conducere mi se pare greu. E o parere personala.

  2. DanutM spune:

    Reblogged this on Persona and commented:
    De citit

  3. pete spune:

    Ce frumos si folositor era daca toti marturiseau chiar si anonim {Domnul ii cunoaste si pe anonimi} ,sint convins ca bisericile si fratii ar fi iertat tot fara sa mai puna intrebari .Daca mai sint unii in viata poate ca vor citi aceasta marturisire si vor prinde curaj ,Domnul sa- i ajute pina nu e prea tirziu.

    • Dorel spune:

      Marturisirile anonime nu folosesc la nimic ! Prin faptul ca te ascunzi in spatele anonimatului, dovedesti ca inca nu esti decis sa recunosti, incercand sa pacalasti cumva constiinta ca poate trece si asa. E adevarac ca Dumnezeu cunoaste si anonimii si el stie toate umbletele noastra, numai conditia esentiala intr-o marturisire este sa recunosti ce ai facut si sa marturisesti ca iti pare rau, cerand iertare lui Dumnezeu dar si oamenilor care au fost lezati de actiunile (faptele) de care te faci vinovat.
      Cand vii in fata lui Dumnezeu sa iti aduci darul (jertfa) trebuie sa fii curat, eliberat de prejudecati si mustrari de constiinta.
      Asa ca eu ii incurajez pe toti Pastorii X sau Y cum si-ar ascunde ei anonimatul, sa indrazneasca si sa marturiseasca pana mai au o sansa de a martirisi.
      Rusinea te ameninta doar pana in momentul cand marturisesti, pe urma dupa marturisire te simti eliberat si nu mai te intereseaza ce spun cei din jur.
      Problema e ca primul volum din Rascumpararea Memoriei dezvaluie fapte a celor mai multi pastori care nu mai sunt printre noi si ei nu au avut sansa sa se marturiseasca.
      Ar fi bine sa apara cat mai repede al doilea volum unde sa ii puna in situatia de a face o alegere pe cei ce inca sunt in viata – ori se marturisesc ori se retrag din viata de slujire. Nu poti sluji la doi domni ”si lui Dumnezeu si lui Mamona”. Atata timp cat in inima si in constiinta ai pacate nemarturisite oricat de multe slujbe ai face in cadrul Bisericii, sunt doar ”Foc de paie”. De aceea intarzie trezirea !
      Doamne cerceteaza-i pe toti acei care inca poarta pacatul lui Iuda ascuns, sa prinda curaj si sa marturiseasca debarasandu-se astfel de trecutul murdar, si sa inceapa o viata noua.
      Dumnezeu iarta pacatul, dar lor le este frica de altceva… ca fratii nu ii vor ierta asa usor precum Dumnezeu. Dar de cine trebuie sa ne fie mai mare groaza, de oameni sau de Dumnezeu ? Oamenii pot spune ce vor, important este sa nu spuna Dumnezeu ”Placati de la mine ca ati lucrat faradelegea”. Doamne, Doamne, n-am facut noi slijbe in numele Tau ? N-am slujit noi prin Biserici ? n-am predicat noi de la anvoane ? ”Atunci le voi spune curat: „Niciodată nu v-am cunoscut; depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege.”

      Ai mila Doamne de ei !

      • Mai întâi de toate, cred că ați ajuns la opinia că nu s-a mărturisit dintr-o confuzie sau o citire superficială a textului. Fratele s-a mărturisit înaintea copiilor. După părerea mea este mult mai greu să le spui copiilor decât altor păstori. Trebuia să o facă pe blog?!? O fi vreum verset pentru aceasta?

        În Răscumpărarea memoriei, precum și în toate luările mele de poziție ulterioare, am insistat asupra faptului că mărturisirea nu înseamnă să ștergem pe jos cu acele persoane. Mă tem că acest gen de reacție i-a împiedicat pe mulți să se mărturisească până acum. Citarea cu superioritate a unor versete de genul „Depărtaţi-vă de la Mine, voi toţi care lucraţi fărădelege”, nu este altceva decât un puseu legalist, lipsit de sensibilitate față de oamenii care trăiesc o dramă. Eu aș fi fost foarte rezervat în a-i vorbi de sus, tutuindu-l.

        Desigur, cred că pasul următor este ca acest frate să stea de vorbă cu niște frați care sunt în măsură să îl îndrume cu privire la ceea ce ar fi bine să facă mai departe, în funcție de faptele pe care le-a comis câtă vreme a fost în slujba Securității. Dar acest lucru va fi posibil numai când Biserica va avea oameni gata să judece în aceste situații. Că dacă fratele se va duce să mărturisească la unul care a avut un grad mai mare…

        Ar fi minunat dacă ar decide cândva să vorbească public despre asta, dar nu cred că este o condiție! Chiar dacă cred că ar fi benefică (pentru a-i ajuta și pe alții să își despovăreze conștiința), ieșirea în public este deciza sa și a consilierilor săi.

      • claudiu spune:

        Vreau sa va intreb daca slujiti fiind ordinat sau doar cititi si comentati ce scriu altii.
        Intrebati-va va rog ce atitudine ati fii avut pus fata in fata cu asemenea presiuni,incercati sa va transpuneti atunci si acolo.
        Multumesc.

        • claudiu spune:

          comentariul este pt Dorel.deoarece am observat atitudinea lui radicala.

        • mike spune:

          Claudiu– Tata a preferat bataie sora cu moartea( adus
          acasa din inchisoare – moare din cauza batailor barbare ) in locul
          tradarii CREDINTEI IN CHRISTOS. Tu ce ai fi ales??? trai bun pe
          pamint, sau Viata vesnica?–Lup pazitor de miei ,sau Pastor
          adevarat care i-si da viata pentru oi? de fapt fiecare cu alegerea
          lui.- Pastorul -x- a facut bine ca a recunoscut –ma intreb de ce a
          ezitat timp de 23 ani?? avea pacea in inima lui de mult timp– de
          ce mai stau ascunsi cei vinovati?– Inca nu am auzit ca cei
          credinciosi sa devoreze vreun,, soptitor-tradator” din contra au
          fost iertati si primiti cu dragoste frateasca ,care sta bine unui
          adevarat credstin.-Blessing

      • Remus spune:

        Dorele,

        n-o lua pe urmele lui Petru si te umfla in pene, caci nu sti ce poate aduce ziua de maine si pentru viata ta !!!

  4. DANIELA LEKA spune:

    Domnul Isus sa il intareasaca , poate multi dintre noi ar fi avut retinere si nui de condamnat , te sustinem in rugaciune si D-zeu sa VA ajute si sa va dea o eliberare pe deplin , cuvintul Domnului spune Caci toti au pacatuit si sint lipsiti de slava lui D-zeu, si mai ales ca nu este un pacat mare , a fost prins in cursa !! Domnul sa va Binecuvinteze

  5. geo spune:

    Emotionant, un act de pocainta! Asa lucreaza Bunul Dumnezeu la inima omului care asteapta venirea Sa! Uimitor modul cum oameni (crestini), pastori, slujitori isi marturisesc, isi recunosc pacatele dupa 20, poate 30 de ani de umblare cu Dumnezeu…Slava Domnului ca jertfa Sa este suficienta pt spalarea pacatelor noastre AICI, pe pamant! Domnul sa se indure de noi toti si sa-l intareasca pe acest fr pastor! N-ar fi rau daca si altii i-ar urma exemplul!

  6. Am 36 de ani si pastoresc o biserica tanara din Romania. Ne rugam de cativa ani si asteptam va Dumnezeu sa inceapa sa trezeasca aceasta natiune. Il auzim pe Dumnezeu tot mai des in ultima vreme, spunand ca timpul trezirii e aproape. Am plans cand am citit aceasta marturisire pentru ca am crezut tot timpul ca Dumnezeu este intr-un fel „blocat” de lipsa acestor marturisiri. Stiu ca generatia parintilor mei (probabil generatia acestui pastor marturisitor), care inca traieste in biserici, trebuie sa vina la lumina si sa marturiseasca legaturile de peste ei. Aceasta ii va elibera pe ei si totodata se vor dezlega legaturi datorita carora Dumnezeu nu poate lucra. Ma rog ca aceasta marturisire sa fie o prima picatura a ploii care va urma. Exista un lucru pe care inca acesti pastori, sa le zicem „colaborationisti” nu l-au inteles inca: oamenii sunt iertatori si iubesc. Generatia mea nu vrea sa arunce cu piatra, preferam sa iubim si sa imbratisam, vrem sa avem pe cine ierta.
    Frate pastor, te iubesc mult pentru ceea ce ai facut. Daca nu vom afla aici cine esti, nu prea mai conteaza. Abia astept sa te imbratisez in cer.

  7. Sami Cociorvan spune:

    Dumnezeu sa-l binecuvinteze pe acest frate pastor!

  8. misucroitor spune:

    Respect si admiratie pentru persoana sus amintita ,iar marturia, care a binevoit si a facut-o publica ne poate fi de mare folos. Poate servi ca exemplu pt. generatia viitoare de lucratori.Sa nu creada care cumva(nici macar in ruptul capului)ca ea, tanara generatie, va fi scutita,la randul ei de probe.Sa caste bine ochii sa nu se lase nici INSELATI nici CUMPARATI .Poate pare neobisnuit,dar putem privi mai atenti la ce se intampla in lume(..e bine sa avem memoria istoriei) Numai ca ! Metodele de inselare nu se vor face neaparat la modul palpabil,adica „undeva la subsol”[se va face prin infiltrare,pe nesimtite..la ditamai conferintele],iar pretul cumpararii va fi net superior celor 30 de arginti[..cum ar fi sa ti se propuna sa salvezi lumea?]
    Material ajutator: http://misucroitor.wordpress.com/2012/12/29/iezuitii-si-contrareforma-2/

    -referitor la ereziile strecurate pe furis..Sfintii Apostoli ne indeamna sa nu fim niste infumurati spirituali creduli:”preaiubitilor nu dati crezare oricarui duh”..Deci sa nu credem prea repede (pe vulpoii prooccidentali),care vin si zambesc cu propuneri crestinesti si frumoase.

  9. Samy Ianos spune:

    Pentru generatia prezenta si viitoare, in orice vreme poti sa te opui, cu riscurile de rigoare, dar poti! De apreciat toti acei ce au spus si vor spune din start NU provocarilor si Dumnezeu sa ne ajute pe toti in acest sens. Amin!
    Cat despre fratele nostru pot spune ca o parte din marturia lui am citit-o cu lacrimi, chiar nu sunt interesat sa aflu identitatea lui, ma rog si zic sa fie pe deplin incredintat ca avem un Dumnezeu plin de indurare. Daca eu, noi aici, o mana de oameni am fost gata sa iertam… ce sa mai zic de Tatal nostru cel plin de iertare?
    Daca ar incepe o campanie in acest sens cred ca am vedea o trezire care ar putea sa se extinda pana la marginile pamantului, grabind astfel venire Domnului si mantuind multi de pacatele lor!
    Har, Pace, multa dragoste in Hristos fratelui anonim si voua tuturor ce cititi!

  10. suceavaevanghelica spune:

    1. Pastorul X a scris dupa dictare si a realizat ca nu poate semna – da dovada de caracter
    2. Nu a semnat – da dovada de curaj
    Nu vad vreo culpa care sa-l determine sa tina sub tacere un astfel de episod. Daca semna si apoi actiona precum a declarat dupa dictare…era altceva. Copiii lui X cred ca au inteles bine situatia astfel se justifica si reactia lor.

  11. Apreciez și eu mărturisirea și sensibilitatea conștiinței acestui frate.
    Este clar că avem de-a face cu unul dintre cele mai „nevinovate” cazuri de (ne)colaborare.
    Dacă (doar) pentru atât, așa teamă, iată de ce aceia vinovați de mult mai mult nu se mărturisesc.

    • Din experiența parcurgerii a zeci de mii de pagini din dosare, și analizând declarațiile din acest mesaj, cred că mărturisirea fratelui ascunde o situație mai complexă decât pare.
      Dumnealui are nevoie de ajutorul nostru în rugăciune.

  12. Remus spune:

    Slava lui Dumnezeu caci, El l-a ales sa-l apese cu Mana Lui ca, sa scoata la inveala acea cadere, altfel n-ar fi marturisit nici in ziua de azi si poate niciodata !!!

  13. Pingback: 10 postări în Top 100 WP (09.02.2013) « Romania Evanghelica

  14. Cristi spune:

    Iertarea e ceva minunat, de fapt dumnezeiesc. Uneori cei care sunt credinciosi de ceva timp uita ca si credinciosii au nevoie de iertare. Sper ca pastorul X sa continue pe drumul asumarii si iertarii. Si sper ca si alti credinciosi sa imbratiseze adevarul si iertarea. Si nu ma refer doar la cei care au de asumat lucrurile legate de „securitate”, ci si din alte domenii ale vietii lor. Hristos a daramat zidul instrainarii!

  15. Ovidiu spune:

    Ferice de cel ce-si marturiseste pacatul si nu ascunde nimic din faradelegea lui!
    Eu as propune ca tuturor pastorilor care sunt in viata, atat din tara cat si din diaspora, sa le fie verificate cazierele si dosarele CNSAS. Chiar si acelor pastori care s-au marturisit! Daca angajatilor de firma li se verifica cazierele, atunci cu atat mai mult unui pastor care are o functie (slujba) publica cu raspunderile de rigoare. Apostolul Pavel spune ca „lucratorul trebuie sa aiba o marturie buna si din partea celor din afara” (vezi 1Timotei 3:7). Ei, bine! Iata ca verificarea cazierului si a dosarului fiecarui pastor in parte, poate sluji ca marturie din partea celor din afara.

  16. suzky spune:

    Pentru Vasilica Croitor
    De ce imi stergi comentariile ?
    CA am scris de Nicky pop ?
    EU sint UN om simplu si iti spun CA nu mie frica de acesti oamenii dublii ii cunosc CA am avut a face cu ei , leam cerut consiliere si (…).
    Ar fi bine CA voi pastoriii sa invatatii oamenii asa cum trebuie si sa nu mai partinitii.

    • Suzky, trebuie să recunosc că ești foarte curajos dacă scrii sub pseudonim! Mai gândește-te o dată când mă acuzi de teamă (în celelalte mesaje ale tale).

      Am refuzat comentariul tău, dar și pe ale altora, fiindcă deviau de la subiectul postării. Această postare transmite o speranță pentru cei care se află în situații asemănătoare. „Ziua aceasta este una de bucurie”, nu de aruncat cu frustrări în dreapta și în stânga.

      De ce nu mă interesează să mai scriu de NP și de alții ca el?
      Ei au avut șansa lor de a se pocăi. Au avut vremea lor pentru asta. Au preferat să se scuze în fel și chip, să acuze în fel și chip, să împiedice cunoașterea adevărului și din punctul lor de vedere cred că au avut succes. Eu nu am să duc o cruciadă împotriva lor și în mod sigur nu am să mă pun pe publicat articole sau comentarii care îi vizează. A trebuit în articolul scris de acest pastor să las referirea la NG, fiindcă nu aveam cum să intervin în scrisoarea sa.

      Repet pentru a suta oară pe acest blog: Știu care sunt limitele mandatului pe care l-am primit de la Domnul și fac tot ce pot să mă mențin în el.

  17. racoltapetru6 spune:

    Iertarea este cel mai mare dar pe care omul poate să-l ofere. Dumezeu ne-a dat multe exemple în acest sens, dar cei care au avut de pătimit din cauza pastorului ar avea puterea să o facă? Ei sunt primii care ar trebui consultaţi, dar asta nu e posibil, aşa-i?

  18. Mos Ion Roata spune:

    Dezamagirea nu este a celor care tainuesc Adevarul , ci a acelora care il poseda ,vor sa-l scoata in Lumina, in hidosenia lui , paenjenisul lui,neciungit ,nealterat , fara intrpretari speculative a emotiilor . Sa-l faca cunoscut tuturor celor doritori . dar. . . nimeni dintre cei intelepti, dintre autenticii slujitori si crestini ce eu ii cunosc ,ce pot si sunt indreptatiti ori (zic poate) autorizati de Bunul Dumnezeu sa asculte, sa analizeze ,sa judece ,ii vad cum se eschiveaza , bat in retragere !.Vre-o musca pe caciula sa fie oare vina ori. . . atingand sirul lung de piese domino, sa ajunga sa cada spre terminare in „poiata” lor ??!! ; poate inca, stapaniti de „infantilism” crestin,nu au ajuns la statura la care sa se hraneasca si sa digere mancaruri mai tari ! . Intrebarea mea este : ” de ce nu-si gasesc timp in aceasta directie ?”.Care este scuza ??!!. Eu personal, am consumat zeci si zeci de ore in anchete ,in vastul teren de activitate demonica a Securitatii, inclusiv cel corupt-bisericesc (de comitet). In birourile din sediile Securitatii judetiene de provincie (Hunedoara- Deva) si in capitala , cat si in inchisorile de renume ale dictaturii comuniste prin care am fost tarat un cincinal intreg. Si toate aceste lungi si interminabile ore , in prezenta unor ofiteri de securitate cu grad si functie inalta in erarhia serviciului sectret C.I. ( contra- informatii) .Pentru conformare ,drag frate Vasilica , cauta sa deschizi si sa citesti dosarul meu ,al tatalui meu ,al unchilor mei ,sa evaluezi condamanrea mea in contumacie, dupa plecarea-mi clandestina din R.S.R. in 1977 . . .

  19. Tiberiu L. spune:

    Si mie mi s-a parut din cele scrise de Pastor X, ca nu a
    fost doar acel episod in viata lui. M-am gandit de multe ori la
    unii pusi in ceva functii, care cad in pacat (ca si noi ceilalti de
    altfel) si care vor sa-si ceara iertare: cata presiune pe ei.
    Pentru unii dintre noi, sa auzim ca nu stiu care pastor, eventual
    unul stimat de noi, a fost colaborator cu Securitatea, ar fi ca un
    par in cap, datorita incapacitatii noastre de a vedea cu iertare
    peste trecut, Eu sunt pentru iertare, indiferent de orice s-a
    facut. Marturisire (nu neaparat publica) ->
    Iertare.

    • Totusi eu cred ca atunci cand nu este vinovatie adevarata,
      nu ar trebui sa ne mustre constiinta. Daca cineva fortat de
      imprejurari si luat pe neasteptate a scris o declaratie pe care n-a
      vrut sa o semneze, nu cred ca a fost o greseala majora. Intrebarea
      este daca a practicat ceea ce a scris , daca da, atunci situatia
      este (a fost) mai grava decum pare la prima vedere, si dece teama
      s-a amplificat dupa aparitia cartii RM ? Eu as avea si o alta idee,
      fratele X sa ne spuna aproximativ cam ce anume i-a dictat
      securistul sa scrie. Probabil ca ar fi interesant pentru noua
      generatie de crestini sa cunoasca strategia si viclenia folosita de
      regimul comunist in astfel de situatii. Daca fratele vrea sa ne
      spuna si alte amanunte, NU E NEVOIE sa-si publice numele, oamenii
      lui Dumnezeu isi vor da seama daca este adevarata transparenta si
      sinceritate, ca oricum, pana la urma Marele Judecator va avea
      ultimul cuvant. DACA cineva si-a marturisit pacatul, si Isus l-a
      curatit si l-a iertat, nimeni n-ar trebui sa-l condamne. Ioan
      8-10,11: „Femeie, unde sunt parasii tai ? Nimeni nu te-a osandit
      ?……Nici Eu nu te osandesc, du-te si sa nu mai pacatuiesti ”
      !

  20. mike spune:

    Tiberiu-Parintii mei au fost -pocaiti-penti.(tata decedat
    dupa batai la secu)– eu am ramas nepocait si sti de ce ?? pentru
    ca stiam de la parinti ca– credinciosul -Trebue sa fie sare si
    lumina pentru lumea aceasta -buba e ca nu am prea gasit asta la
    unii fiindca traiau in duplicitare– as fi de acord ca unora
    credinciosi sa li se stinga luminarea sau sa nu mai aibe gust de
    sare – dar sa afli ca tocmai cei pusi sa pastoreasca turma
    Domnului ,sa renunte la credinta( voit sau fortati ,frica sau
    foloase materiale) in folosul vieti pamintesti??–Daca nu ar fi
    atitea exemple in biblie, despre modele si martiri , as zice ca nu
    au stiut -??? Sunt si eu pentru iertare fiindca ne obliga cuvintul
    Lui Dumnezeu – dar vinovatii trebuie sa iasa la rampa si sa se
    destainuiasca -( au murit multi oameni credinciosi fara vina , dar
    avind nadejdea mintuirii din cauza acestor zisi taiati
    inprejur)numai atunci se va face pace intre crestini – revigorarea
    bisericii. -1 Ioan-2-3,4.– Galateni 2-20.–

  21. Pingback: 11 postări în Top 100 WP (13.02.2013) « Romania Evanghelica

  22. viorelchis spune:

    In regimul trecut nu trebuia sa fii neaparat pastor pentru
    a fi racolat de cei cu putere de interogare!De cele mai multe ori
    acestia deveneau membrii in anumite grupuri religioase si prin
    puterea carismei ajungeau ei slujitori si astfel aveau usor acces
    la informatii !Azi inca traiesc multi si nu au inca aceste stari si
    putere de afirmare:”Conștiința începuse să mă mustre ca niciodată
    și începusem să-mi pierd somnul și liniștea sufletească.” De
    ce?Fiindca sint multe cauze si inca unii se prezinta cu zimbetul pe
    buze intre noi! Moș Ion Roată stie ce scrie si detine informatii
    grele si cu mare interes pentru unii ,iar pentru altii aduc sudoare
    rece .In fiecare generatie astfel de evenimente se intimpla si azi
    ce este mai trist pentru unii ca nu pot sa deschida ochii sa vada
    ce au in jurul lor.!!”Mărturisirea și sensibilitatea conștiinței
    acestui frate.” ar trebui sa fie exemplara pentru multi asa
    pretinsi slujitori si pretinsi pastori si de la manipulari
    ,induceri in eroare ,sa ajunga adevarati slujitori ai Domnului Isus
    Hristos dupa cum scrie pe paginile Sfintelor Scripturi .

  23. Tiberiu L. spune:

    Noi suntem de genul ca trebuie sa stim de-a cui este pastor X din America. Dumnezeu e de genul care lucreaza cu inima.

  24. eugen spune:

    Im aduc aminte ,de un dialog intre
    Pere Vierzi -Paul si fratele coleg de servici (( X )) ?.
    Pere Vierzi ,Paul teai intilnit cu colegu (( X )) Paul da mam intilnit
    Pere Verzi ta spus ce iam trasmis sa iti spuna Paul nu mia spus nimic
    Pere Verzi iam spus lui ((X )) ca esti reclamat la securistu intreprinderi ca
    aduci litaratura crestina in intreprindere si faci propoganda in intreprindere
    Paul fratele coleg ((X )) nu mia spus nimic .
    Pere Verzi Paul itii spun eu sa eii sama ce faci ca esti reclamat la securistu
    intreprinderi ca aduci litaratura crestina in intreprindere si faci propoganda
    in intreprindere Paul multumesc tovarasa Pere,Verzi ca mai anuntat,
    ?? sar putia ca colegu fratele (( X )) sa isi aduca aminte sa im spuna de atunci
    a trecut vrio 29 de anii

  25. Nelu spune:

    Cred ca acum e momentul marturisirii celor ce au de marturisit ceva, pentru a primi iertare de Sus si de jos precum si o despovarare a constiintei. Din pacate, multi dintre cei avizati tin la nume si onoare asumandu-si un mare risc. Domnul Isus spunea in vremea lui……,,Ierusalime, Ierusalime….daca ai fi cunoscut tu vremea cercetarii tale……. Pentru unii dintre fostii colaboratori fortati care au scris doar un angajament sau adevaratii lupi in piei de oaie care si-au vandut fratii, acum este vremea cercetarii. S-ar putea ca maine sa fie tarziu. Mult prea tarziu ……iar raspunsul marelui Judecator pentru ei sa fie ,,Plecati de la mine!,,

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s