Duminica orbului (1)

S-a tot discutat în aceste zile despre alegeri și cum trebuie să se desfășoare acestea. Am promis o postare pe această temă, dar materialul a crescut peste limitele unei postări, așa că vor fi cel puțin două.

La 20 mai 1990, primele alegeri libere din România s-au tranșat covârșitor în favoarea comuniștilor, partidele istorice fiind lovite încă o dată de PCR-ul reîncarnat în FSN. Fiindcă presa nu putea să facă prea multe (dacă azi e așa aservită, cum era oare acum 20 de ani?), s-a mulțumit măcar să marcheze ziua alegerilor într-un mod inedit, numind-o „duminica orbului”.

Se pare că noi românii suntem predispuși la astfel de alegeri. Ignoranța a fost arma favorită a dictatorilor și a făcut din cei mulți, care ar fi trebuit să dețină puterea într-un sistem democratic, o masă de manevră.

Alegerile în mediile bisericești urmează același tipar nefast. Mai mult chiar, cu cât suntem mai ignoranți în ziua votului, cu atât le considerăm mai „inspirate”. Cuvântul alegeri pare a fi un cuvânt mistic: nu trebuie rostit înainte de ziua votului, de teama de a nu alunga călăuzirea divină.

Avem un regulament electoral beton, din care lipsește însă esențialul: el nu este formulat pe baza unei viziuni pentru viitorul mișcării penticostale, ci în jurul ideii că… trebuie să avem alegeri.

Ce rost are să știm cum să punem votul în urnă, cum să alcătuim circumscripții și cum se face comisia de numărătoare a voturilor, dacă nu știm CE TREBUIE SĂ ALEGEM?

  1. Nu știm cine candidează (în noua variantă vom ști după Brașov lista cu candidații la primele 3 funcții, dar nu și candidații în celelalte 6 locuri din executiv).
  2. Nu știm de ce candidează respectivii. Care este viziunea pe care o au pentru viitorul Cultului Penticostal? Când vrei să te așezi pe scaunul de președinte, vice, secretar, al unui cult care are peste 300.000 de membri, este de bun simț să poți articula cu multă claritate viziunea pe care o vei imprima mișcării penticostale în următorii 4 ani.
  3. Nu știm câtă disponibilitate au pentru a face slujba respectivă. Cu conducători navetiști, care sunt plătiți de Cult cu mărinimie, dar care nu vor să renunțe pe perioada mandatului la a păstori o biserică locală, este ca și cum președintele țării ar vrea să fie și primar la Bolintinul de Vale.
  4. Nu știm care sunt darurile spirituale potrivite pentru funcțiile executive. Noi, penticostalii, suntem foarte ușor impresionați de un vorbitor cu carismă, însă exact această înzestrare oratorică lipsește din lista calităților necesare episcopului (Tit & Timotei). Dacă ne vom permite să ignorăm în continuare cerințele necesare unei astfel de slujiri (precum caracterul integru, abilitatea de a lucra în echipă, experiența de organizator, spiritul de sacrificiu, viziunea etc.), atunci ne vom alege după 4 ani cu niște discursuri „meseriașe”, cu niște ilustrații faine și … cam atât.

Întrucât nu știm multe alte elemente necesare votării în cunoștință de cauză …

… Va urma

Acest articol a fost publicat în Uncategorized. Pune un semn de carte cu legătura permanentă.

14 răspunsuri la Duminica orbului (1)

  1. Pingback: Declarația zilei – 3 noiembrie 2010 « România Evanghelică

  2. rubens zice:

    cata dreptate ai! sunt bucuros ca exista pastori, ce-i drept cam putini, care gandesc ca tine, care nu sunt doritori de „castiguri marsave”, dar in acelasi timp sunt intristat pentru generatia de pastori comunisti…

    e foarte adevarat ca poporul, indiferent ca provine din botosani, iasi, constanta, bucuresti, arad, oradea, satu-mare, brasov, bucuresti, crede ca voia lui Dmnezeu se vede prin majoritatea electorala!! of, cata orbire!! suntem patrunsi pana in maduva oaselor de IDEOLOGIE anticristica, antibiblica, dar dupa Sfantul Statut, o upgradare penticostala a teoriilor marxiste de manipulare a maselor!!! Doamne, vino mai degraba!

  3. petruburac zice:

    Foarte bine scris, de le-ar citi ai nostrii „oratori” si mai bine daca le-ar include in oratoriile lor.

    Ma-ntreb: Daca Luther a pus tezele sale pe usa unei catedrale, oare unde este catedrala noastra ca sa punem astfel de teze pentru ca sa inceapa reforma?

    Cred totusi ca si cartea Rascumparea memoriei este o expunere veritabila de teze necesare pentru reforma miscarii penticostale din Romania.

  4. Paul zice:

    ”Noi, penticostalii, suntem foarte ușor impresionați de un vorbitor cu carismă, însă exact această înzestrare oratorică lipsește din lista calităților necesare episcopului (Tit & Timotei). Dacă ne vom permite să ignorăm în continuare cerințele necesare unei astfel de slujiri (precum caracterul integru, abilitatea de a lucra în echipă, experiența de organizator, spiritul de sacrificiu, viziunea etc.), atunci ne vom alege după 4 ani cu niște discursuri „meseriașe”, cu niște ilustrații faine și … cam atât.”

    Pace Vasilica ,pace fratilor ! Vasilica,te-am citat pentru ca doresc sa comentez putin pe aceasta afirmatie a ta .Noi penticostalii suntem atat de naivi uneori (?)si de aceea suntem atat de usor de manipulat, suntem foarte entuziasmati de arta oratorica a unora ce se perinda pe la amvoanele bisericilor noastre si nu de putine ori , responsabilii de Biserica si noi ascultatorii (enoriasii) in nesabuinta noastra avem vina ca nu-i cercetam indeajuns la capitolul numit caracter.Si cred ca suntem atat de dornici sa avem buni oratori dupa amvon, pentru ca am ramas cuplati in trecutul nostru si nu mai dorim ca lumea educata sa ne numeasca niste analfabeti. Este buna oratoria ,trebuie ca cei ce slujim sa fim niste buni oratori ,dar oare asta sau numai atat ne cere Dumnezeu pentru a putea fi un slujitor ( episcop)?Asa cum amintea si Vasilica , oratoria nu se regaseste ca si calitati cerute in niciuna din epistolele pastorale (Tit&Tim).Evaluarea candidatilor pentru a fi acceptati ca slujitori se face adeseori nu dupa dreptarul invataturilor sanatoase ( 1 Tim 3) ci dupa alte criterii ce nu doresc sa le amintesc aici sau se trece atat de usor peste prima calitate care este fundamentala pentru orice candidat la slujire, aceea de a fi fara prihana.Lipsa unui caracter integru ar trebui sa ne determine sa nici nu indraznim sa ne apropiem de amvonul Bisericii ! Nu doresc sa arat cu degetul spre nimeni, fiecare se stie ,se cunoaste si daca este sincer va si vom realiza pe unde ne aflam.Ne-am indepartat de Cuvantul lui Dumnezeu, predicam orice , istorioare,tot felul de intamplari (haioase chiar) in detrimentul Cuvantului, Singurul, Unicul ,care este puterea lui Dumnezeu de mantuire a oamenilor.Nu sunt impotriva folosirii unor elemente ajutatoare pentru ilustrarea unui adevar,dar problema este ca deja abuzam prea mult de ele si nu ”abuzam” de Cuvant.Dumnezeu sa ne lumineze !
    Cat despre celelate calitati amintite si de Vasilica, ce sa mai spun , se cunosc teoretic, pentru ca pe bancile institutilor teologice suntem invatati cu privire la aceste principii de slujire,dar din ”n” motive nu se respecta nici pe departe.Concurenta intre slujitori, de prin biserici ,pentru scaunul ”episcopal” face ca toate aceste principii sa fie ignorate cu buna stiinta. Inchei cu speranta ca intr-adevar lucrurile se vor schimba in bine,dar schimbarea trebuie sa inceapa cu mine , cu noi . Dumnezeu sa ne binecuvanteze !

  5. Ionica Grigorescu zice:

    Ai dreptate Vasilica! Mi-au ramas in minte cel putin doua aspecte din aceasta postare.
    1. Inocenta, naivitatea sau lipsa de implicare a celor care intradevar nu sunt suficient de responsabili atunci cand vine vorba de vot… imi vine greu sa cred ca toti cei care au drept de vot isi pun mai multe intrebari, printre care si cele mentionate mai sus, atunci cand isi manifesta dreptul… altfel nu ne-am alege cu rezultatul al caror consecinte le suportam
    2. Taria si curajul de-a prezenta viziunea ta (pe care o consider corecta) referitor la functiile ocupate in afara pastoratie (presedinte)… sunt in totalitate de acord cu ideea ta despre asta…. nu sunt adeptul „slujbelor mutiple” in acelasi timp…. e imposibil sa conduci mai multe institutii in acelasi timp… dintre doua sigur una va da faliment, iar daca suntem onesti vom recunoaste ca traim din plin efectele acestor falimente…

    Inca odata Felicitari!

  6. cimpoeru nicolae zice:

    asteptam si ne rugam ne rugam si credem ca Domnul ne va da conducatorii de care avem nevoie dar mai presus de toate il asteptam pe EL DOMNUL nostru in care neam pus toata nadejdea noastra. Sint convins ca DOMNUL are pregatiti frati cu viziune
    pentru tipurile pe cre le traim pentru ca de fapt este lucrarea lui chiar daca noi sintem inpreuna lucratori cu el si ne rugam ca DOMNUL SA BINECUVINTEZE ROMANIA!
    Si fiecare dintre noi acolo unde sintem sa ne vacem datoria sfinta la care am fost chemati
    caci va veni ziua in care vom da socoteala pentru asta !
    Domnul sa ne ajute pe fiecare!

  7. Gherghel Virgil zice:

    Nimic nou ! De 20 de ani se tot discuta ca in structurile de conducere sa fie 2 mandate deoarece ,,puterea corupe”, fiecare pastor din structurile de conducere sa nu mai fie si pastor de Biserica pentru a se putea implica in locul unde a fost ales, sa se prezinte inainte de alegeri un program de viziune a celor care candideaza, etc.. Acestea trebuie reglementate prin statut si nu in saptamana premergatoare alegerilor cand totul este aranjat. Cumulul de functii trebuia interzis tot prin statut, dar majoritatea pastorilor cand voteaza (statut, regulamente electorale, precizari, etc.) cred ca vor fi ei potentiali beneficiari a celor ,,doua scaune” si voteaza cum le spune constinta, ca doar nu poti ingradi dreptul cetateanului la ,,a fi ales”. Si uite asa se merge mai departe din inertie fara a se schimba nimic in mai bine de 20 de ani la nivel de miscare penticostala in Romania.

    • Frate Virgil,
      Chiar în urbea dumneavoastră, în Baia Mare, a avut loc Adunarea Electivă a Cultului, cu 5 ani în urmă, când s-a reușit răsturnarea deciziei Consiliului Bisericesc care ceruse limitarea numărului de mandate. Argumentele invocate în favoarea numărului nelimitat de mandate și în favoarea cumulului de funcții au fost cusute cu ață albă. În fine, nu am să discut le discut acum, dar după alegeri ele ar trebui luate în discuție, indiferent care va fi rezultatul votului.
      Dar nu am înțeles la ce vă referiți când spuneți că „totul este aranjat”. Spuneți-ne și nouă, că poate scutim un drum de Brașov sau de Bistrița.

  8. Pingback: Duminica orbului (2) | Răscumpărarea memoriei

  9. Gherghel Virgil zice:

    E drept ca la Baia Mare s-au produs acele schimbari dar nu baimarenii au fost majoritari ci din toata tara s-a format majoritatea care au votat cum le-a dictat constinta. ,,Totul este aranjat” deoarece temelia a fost pusa la alegerile de la nivelul comunitatilor locale. La Brasov o sa fie selectate cateva nume, dar majoritatea celor din consiliu stiu cine trebuie sa fie. La Bistrita o sa fie confirmati cei alesi de consiliu tot de o majoritate covarsitoare. Asa ca o sa ramaneti, pardon, o sa ramanem vocea celui ce striga … degeaba. Pentru mine e ceva normal sunt obisnuit am spus si la nivel de comunitate, am facut contestatie la cult in speranta unei imbunatatiri a sistemului dar cred ca nu se vrea. Trebuia mai din timp pregatit cadrul legal al alegerilor la toate nivelele si acolo unde oameni cu trecut si prezent duplicitar vor functii sa fie dati pe fata. Subscriu la mentiunea ca ,,majoritatea” NU stabileste ce e pacat. Pacat e ce spune Cuvantul.

  10. vasile gabrian zice:

    Vasilica, intrebi de viziune?
    O sa redau din memorie un dialog cu un ales in comitetul comunitatii de Oradea, acum patru ani, la cateva saptamani dupa ce comitetul a inceput sa lucreze „din greu” (o sa intelegi mai jos rostul ghilimelelor).
    Vasile: Ati avut o sedinta cam lunga astazi!
    Alesul: De fapt, am stat mai mult la diferite discutii si am povestit tot felul de chestii.
    V: Dar macar ati discutat despre o strategie / viziune pe patru ani, cel putin?
    A: Nu ne duce mintea pana acolo!
    Dialogul s-a repetat la cateva saptamani dupa o sedinta a consiliului bisericesc, la nivel national. Chiar daca replica despre viziune a fost putin diferita, spiritul a fost acelasi. Va redau (tot din memorie) finalul celui de-al doilea dialog:
    V: Cel putin tie ar trebui sa-ti fie rusine pentru ca esti constient ca nu se face nimic si alegi sa stai in aceasi nepasare.
    A: Nu ma pot pune rau cu restul.
    V: Si atunci ce rost are prezenta ta in aceste comitete?
    A: Daca am fost ales, fac si eu act de prezenta.
    V: Chiar ar trebui sa-ti fie rusine!
    A: Nu cred ca trebuie sa fii asa de radical.
    O ultima observatie: cel cu care am dialogat este un pastor din generatia care la revolutia cerea schimbari.
    Au fost oare ghilimelele de prisos? Va las pe voi sa cantariti.
    Nu vreau sa spun ca asta e situatia generala, mie nu-mi plac generalizarile, dar situatia asta particulara, tare ma tem ca nu e exceptia.

  11. Pingback: Duminica orbului (2) : Viata Noua

  12. Pingback: 2010 – Vasilică Croitor: Noi, penticostalii, suntem foarte ușor impresionați de un vorbitor cu carismă, însă exact această înzestrare oratorică lipsește din lista calităților necesare episcopului (Tit & Timotei) | RoEvanghelica

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s